Turneul lui Vali Răcilă, partea a IV-a. La revedere, Serbia!

Concertul de la Pancevo a avut loc în aer liber, în curtea interioară a Casei Tineretului *Dom Omladine*. Am fost plăcut surprinși să aflăm că la Casa Tineretului din Pancevo au loc săptămânal mai multe evenimente culturale: sunt foarte activi cei de acolo! După-masa am trecut prin zonă pentru a verifica pregătirile. Am făcut și câteva poze, căci ne-au plăcut desenele de pe pereți.

Scena era deja pregătită pentru sound check-ul care urma să aibă loc peste vreo 2 ore.

Am avut parte de vreme frumoasă și a venit foarte multă lume la concert. Aici l-am cunoscut pe Paun Durlic, un român din Serbia, etnolog, antropolog, jurnalist… a fost un adevărat răsfăț pentru urechile noastre să ascultăm graiul său… ador cum vorbesc românii din Serbia!

Așa cum v-am spus în postarea anterioară, tanti Milka a fost și ea la concert. Iat-o aici alături de fiica cea mică a lui Vali Răcilă.

La Pancevo Vali „SirBlues” Răcilă a urcat pe scenă alături de aproape 10 artiști locali de blues: a cântat ba cu unul, ba cu altul, apoi cu toți etc. Un regal de blues a fost! De eveniment a fost interesată și televiziunea publică locală, asta ne-a bucurat foarte mult.

Din păcate, Alin și cu mine nu am putut rămâne și la concertul de a doua zi, de la Crepaja, pentru că trebuia să ajungem la un botez, la Timișoara, și trebuia să ajungem și foarte devreme, pentru că promisesem prietenei mele (mamei copilului botezat) că voi decora sala. Așa că ne-am trezit la 6 și am pornit urgent spre Timișoara. Gazdele noastre dormeau, așa că am rupt o foaie dintr-un caiet pe care l-am găsut în livingul lor, am scris pe ea – în sârba noastră stâlcită – că ne-am simțit ca acasă la ei, le-am lăsat alături banii pe cazare și am plecat hotărâți se ne mai întoarcem, cândva, în acea casă minunată.

Pentru că Alin nu apucase să doarmă aproape deloc (jam session-ul se terminase în zori), am condus eu. Ne-am băut cafeaua la Vrsac și am ajuns la Timișoara obosiți, dar încărcați cu energie pozitivă. Am avut o mică ceartă cu vameșii, dar am trecut peste 🙂

La final, câteva poze de pe drumul spre casă. 🙂 Va urma!

Mulțumim încă o dată pentru tot, Milan Jarakovic (Blue Family)! HVALA LEPO!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × four =