Meniul a fost extraordinar, o celebrare a diversității din Banat și a bucătăriilor mai multor etnii de aici. Cei care am avut onoarea să fim invitați și să luăm loc la masă am reprezentat, la rândul nostru, comunități diferite. Totul a fost însoțit de povești culese direct de la sursă, din sânul comunităților de unde provin bucatele – nu a fost vorba doar de mâncare, ci despre zestrea culinară transmisă din generație în generație!
Totul a arătat senzațional, iar atmosfera a fost super plăcută – muzica live care a însoțit cina mi s-a părut de asemenea foarte bine aleasă: Meteor Együttes Band din Arad ne-a însoțit pe tot parcursul evenimentului.
A început să îmi plouă în gură imediat ce am luat în mână meniul: pogăcele austro-ungare, pită de Pecica, zacuscă afumată bulgărească, supă evreiască de gâscă, friptură bulgărească de gâscă cu pireu și sos de vișine, papricaș croat din berbecuț, prăjitură Zserbó, tort Doboș…
Apoi, pe măsură ce au început să sosească platourile încărcate cu bunătăți, totul s-a transformat într-o călătorie în timp, dar și într-o descoperire. Mi-am adus aminte de atât de multe lucruri pe care eu, ca bănățeancă, le cunosc prea bine, cum ar fi clasicul meniu de duminică de pe aceste meleaguri, friptura cu pireu de cartofi și cu sos de vișine – asta pregăteau și bunicile mele, și mama mea; iar în același timp, am descoperit lucruri de care nu mai auzisem, complet noi pentru mine, ca de exemplu, trupciul cu brânză de vaci sau cu mac, din Caraș-Severin sau zacusca afumată bulgărească din Dudeștii Vechi.
Nu a lipsit supa – mai exact, supa evreiască de gâscă, cu găluște. Au urmat apoi bunătăți ca friptura bulgărească de gâscă, papricașul croat de berbecuț, sarmalele cu miez de sâmburi și ulei de ludaie de la Făget… o nebunie! Și deserturi ca tort Doboș, prăjitură Zserbó… Am gustat cam tot, și totul a fost senzațional. Am apreciat și vesela, supierele, care am aflat că fac parte din zestrea personală a Fetei care gătește cu flori. Un detaliu important a mai fost acela că au fost serviți cu preparate și cu bere și dintre cei care s-au aflat în acele ore în piața Sf. Gheorghe.
Meniul acesta impresionant a fost curatoriat de Claudia-Romana Rista, cunoscută ca „Fata care gătește cu flori”, primul diplomat culinar al României, autoare a volumelor „Zestre Culinară”. Evenimentul a fost conceput în așa fel încât la masă au fost invitate să ia loc comunitătile etnice timişorene, dar şi jurnalişti sau influenceri apartinând acestora.
Și nu, nu am mâncat doar: în timp ce ni se serveau bucatele, Claudia ne spunea informații interesante și poveşti culese direct de la sursă, din sânul comunităţilor, despre rețete și tradiții. De altfel, pentru acest eveniment, ea a declinat câteva concepte pe care le avea deja în portofoliu, implementate în Bucuresti și în rural. La calitatea meniului au contribuit partenerii săi, de la branduri precum Lăptăria cu Caimac, Carmangeria Nora, Gust de Liebling, Global Meats, Bere Timișoreana, iar o parte din legume au fost recoltate de pe Stațiunea de Cercetare a Universității Științele Vieții Regele Mihai I, un detaliu interesant.
Am luat cuvântul și noi, toți cei de la masă: la invitația Claudiei, am vorbit la microfon despre amintirile și gândurile pe care ni le-au trezit cele gustate. A fost o experiență unică, o dovadă vie a faptului că în Banat multiculturalitatea nu e doar un concept, ci ceva încă foarte real. Diferite etnii am luat loc la aceeași masă și am gustat preparate ale fiecăruia – iar la noi, în Banat, asta nici măcar nu este ceva senzațional, ci este NORMALUL.
În Piața Sf. Gheorghe am regăsit laolaltă, în acea seară, zestrea culinară a etniilor bănăţene, de la francezii alsacieni şi bulgarii pavliceni, la comunitatea evreiască, croaţii caraşoveni sau cehii din Munţii Banatului, la slovacii din Lunca Mureşului, şvabii dunăreni, maghiarii culinari şi sârbii din pustă – fiecare cu poveşti şi reţete transmise din generaţie in generaţie.
„În Banat, identitatea culinară trebuie să fie un acord între diferențe, un pact tăcut între comunități care, de secole, se înțeleg și trăiesc împreună. Să punem bucatele pe aceeași masă comună. Am ales rețete de colecție din comunitățile etnice, am invitat bucătari profesioniști și amatori din comunitățile etnice, din HORECA timișoreană, dar și producători din Banat, comunități etnice care au contribuit împreună la această demonstrație de conviețuire, ce poate deveni etalon. În Banat, masa comună bogată cu preparate distincte în combinațiile consacrate în timp e un mod de a fi împreună.” Claudia-Romana Rista
Practic, „Sufrageria multiculti” a adus împreună, în acea seară, în acea piață, HoReCa, blogosfera, jurnaliști, oameni de cultură și invitați reprezentativi pentru comunități etnice multiculturale, ca să devenim, cu toții, o portavoce. Un concept unic, de diplomație culinară. Motivul pentru care în cadrul meniului nu au fost incluse toate etniile este că… Fata care gătește cu flori mai urmează să dezvolte acest concept. Aștept cu nerăbdare!
