Ne-am alăturat și anul acesta inițiativei paginii de Facebook LA BLOUSE ROUMAINE și am sărbătorit la Viena ZIUA UNIVERSALĂ A IEI, ediția a II-a. Am dat strigarea pe Facebook și începând din acel moment ne-am rugat să avem parte de SOARE, căci și anul trecut planul era să facem o șezătoare-picnic în Stadtpark, dar atunci vremea nu a ținut cu noi. De data aceasta am avut însă NOROC!❤
Pe blogul acesta dorim să povestim mai ales despre culisele evenimentelor Asociației Culturale Kabaitan. Asta vom face și acum: vă vom dezvălui câteva dintre aspectele organizării acestei sărbători și vă vom relata și CUM a fost la eveniment. Sunt foarte, foarte multe de spus!
DESPRE IA CEA NOUĂ
Așadar… am creat evenimentul pe Facebook. Cu vreo 2 luni înainte, ca lumea să aibă timp să își cumpere ii, dacă nu are. 🙂 Trebuie spus însă și faptul că eu am fost plăcut surprinsă deja la prima ediție a acestei zile: nu mă așteptam ca atât de multă lume să aibă acasă ii (autentice sau nu)! Eu am primit cadou o ie de la Cristina Dăscălașu (KristaDesign) pentru a o purta la această a doua ediție. Am folosit-o pentru materialele promo și am și îmbrăcat-o în ziua evenimentului, din păcate însă, încrețul de la gât s-a desfăcut atunci când mă aflam deja în parc – a fost pentru prima dată când purtam un brâu, și atâta l-am tot înfășurat și aranjat în jurul taliei, că se pare că am tras prea tare de materialul bluzei… Spre (să zicem) bucuria lui Alin, care a dorit neapărat ca eu să port și la cea de-a doua ediție ia primită cadou de la el. Așa s-a întâmplat, întrucât ia aceea se afla și ea la mine, în bagaj, pentru că urma să o agăț de o creangă, cu umeraș cu tot.
Totuși, ia de la Cristina Dăscălașu (și pe care am purtat-o deja de foarte multe ori, inclusiv la un atelier de creație) a apărut pe materialele promoționale ale evenimentului. Și ne întoarcem acum în timp, la momentul de dinaintea creării evenimentului pe Facebook. Într-una din zile, pe un câmp de rapiță de lângă Viena, avea loc un shooting foto absolut haios. Mi-am dorit o fotografie cu o ie în… zbor. Am încercat de toate: să aruncăm ia, să o tragem după noi cu bicicleta, legată cu niște ațe… :)) Am avut parte de ajutorul prețios al unui prieten, care a dorit să își păstreze anonimatul: el a fost cel care s-a chinuit cu bicicleta și cu ia :)) Iată câteva poze de tip making of:
Curând ne-am dat seama că NU are cum să ne reușească planul :)) Așa că am făcut următoarea fotografie și am scos apoi mâinile în Photoshop:
Ei, așa nebunii facem noi atunci când organizăm câte un eveniment :))
DESPRE VREME ȘI… VIZITA LA VIENA A LUI PUTIN
Așa cum am mai spus, la ediția precedentă a plouat. Am făcut atunci câteva poze în Stadtpark și am fugit să ne adăpostim de ploaie într-o… berărie. Era singurul loc în care am avut un separeu suficient de mare pentru noi toți și în care ni s-a permis să cântăm 🙂 Anul acesta am sperat să fie soare, ca să facem ceea ce am vrut să facem anul trecut: o șezătoare-picnic în parc, pe Liegewiese de lângă statuia lui Johann Strauss. Cu o săptămână înainte de eveniment, prognoza era bună. În ultimele trei zile s-a tot schimbat prognoza, iar în ziua evenimentului era cam proastă… și tot mai proastă cu fiecare oră. Scădea temperatura cu câte un grad și se înnora tot mai mult, ba a început să și plouă ușor. Ceea ce puteam vedea lesne și de la fereastră… Eram îngrijorată, dar speram la o minune.
Ceea ce s-a și întâmplat! În drum spre Stadtpark pe parbrizul mașinii au apărut din nou stropi de ploaie, dar odată cu sosirea noastră în parc norii au început să se cam risipească! Tot mai mult! Și a ieșit SOARELE!!! Așa de mult soare s-a făcut, că am căutat chiar UMBRA atunci când ne-am așezat pe iarbă. 🙂 Alături de soare pe cer mai erau și foarte multe… ELICOPTERE. Am văzut elicoptere tot drumul spre Stadtpark: la aeroport, deasupra autostrăzii, deasupra orașului… și multă, multă poliție peste tot. Curând am aflat că Ziua Universală a Iei la Viena, ediția a II-a a coincis cu vizita în capitala austriacă a președintelui rus Vladimir Putin… Așa că tot evenimentul nostru s-a desfășurat sub atenta supraveghere a elicopterelor care se învârteau încontinuu deasupra noastră, iar cântecele au fost însoțite de zgomotul acestora. Pe bulevardul de lângă parc, pe Parkring a avut loc chiar și un protest al comunității ucrainiene din Viena. La un moment dat am avut parte și de un curcubeu!
DESPRE TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ
Cu câteva săptămâni înainte de eveniment am fost contactați de o echipă de la TVR Internațional, care și-a exprimat dorința a veni la Viena pentru a filma evenimentul nostru și pentru a realiza o emisiune despre noi. Am spus da… așa că alături de noi s-au aflat și realizatoarea Roxana Amzar-Gheorghe și cameramanul Florin Ioniță. Aceștia au sosit în Austria în dimineața evenimentului, cu avionul, și și-au dat întâlnire cu noi în Stadtpark, cu 3 ore înainte de eveniment. Spre marea noastră bucurie cei doi au ales să poarte și ei ii 🙂 Aici, echipa TVR, Alin, prietenul nostru Zeno și… bagajele pentru Ziua Iei.
Zâmbete, râsete, veselie. Nu m-am mai aflat de foarte mult timp în fața camerei de filmat… și nici în spatele ei 🙂
În timp ce Alin dădea interviu…
…eu făceam poze pentru a posta una pe Facebook 🙂
După interviu ne-a abordat o doamnă îmbrăcată în ie. Era ghid turistic și se afla la Viena cu un grup, știa de eveniment și ne-a recunoscut după… ii, desigur. 🙂 Ne-a rugat să facem o poză împreună – din păcate nu puteau participa la eveniment, pentru că aveau un program foarte încărcat de vizitare.
A fost un moment foarte frumos. În acea zi ne recunoșteam după ii, cine era în ie, era clar că pe noi ne caută, că vine la evenimentul nostru.
DESPRE DIANA RĂȘINĂ
Cântăreața Diana Rășină a fost alături de noi și la prima ediție a Zilei Universale a Iei la Viena și s-a implicat activ în organizare. Nu ne-a spus nu nici de această dată, și ca s-o spunem drept, nici nu ne putem imagina acest eveniment fără ea. Dacă vom mai fi la Viena la anul și vom reuși să organizăm din nou ceva, ne dorim să participe și la cea de-a treia ediție. O să fie ca o tradiție, deja! Diana o oferit și ea un interviu Televiziunii Române, iar noi am fost mândri de ea, pentru că o considerăm o adevărată ambasadoare a țării. Interviul a fost ca o mini-șezătoare: a cântat și a vorbit în timp ce noi eram așezați pe iarbă alături de ea.
Diana Rășină a studiat la Viena jazz, dar după ce a pus bazele unei tehnici vocale solide, a hotărât să se întoarcă la rădăcinile sale: cântul tradițional românesc. De-a lungul mai multor ani de studiu în care a călătorit prin țară și s-a preocupat de asemenea cu înregistrări folclorice de arhivă, ea și-a aprofundat cunoștințele de folclor și și-a însușit diferitele stiluri vocale ale regiunilor folclorice românești, păstrându-și totodată caracterul propriu al vocii sale. Cântul pur și arhaic românesc îi oferă o imensă libertate de expresie și îi permite să-și manifeste emoțiile într-un mod autentic și direct. Pagina de Facebook a Dianei Rășină este aceasta.
La final de interviu am făcut o poză cu echipa TVR.
DESPRE FOTOGRAFUL EVENIMENTULUI
Andrei Mezinoi (Seven Photography) a fost din prima clipă entuziasmat de eveniment și a venit cu inima deschisă pentru a ne face poze. S-a implicat foarte mult și ne-a pus la dispoziție fotografiile deja în noaptea de după eveniment, pentru că eram extrem de nerăbdători să le vedem. Aici îl putem vedea „în acțiune” alături de cameramanul Florin Ioniță de la TVR.
Aici îl servesc cu pâine cu gem, ca să aibă energie să facă poze :))
Și așa ajungem la următorul subiect…
DESPRE PÂINEA CU GEM
Am servit lumea care sosea la eveniment cu pâine cu gem. Un participant ne-a întrebat unde este pălinca?! Și mare dreptate avea, este o idee foarte bună, data viitoare vom avea și pălincă! Gemul a fost de casă și a fost făcut de mama mea: din zmeură și din caise. A fost delicios și foarte apreciat de toată lumea! Nu am reușit/apucat să ung toată pâinea pe care am cumpărat-o, pentru că se întâmplau foarte multe lucruri, lumea sosea în grupuri mari, apoi ne-am grăbit să ne așezăm etc., așa că au mai rămas câteva borcane nedesfăcute – pe acestea le-am tras la sorți în cadrul tombolei. Iată cum pregăteam farfuriile:
Primul pe care l-am servit a fost chiar Alin 🙂 Cu cât drag mă uit la el! Bluza sa este tot de la Cristina Dăscălașu (KristaDesign), dar a fost cumpărată mai demult.
Pe măsură ce sosea lumea, eu alergam după oameni cu farfuria:) Alin la fel 🙂
Gemul arăta cu adevărat fabulos și avea un gust fenomenal – așa mi s-a spus. 🙂
DESPRE AȘEZATUL PE IARBĂ
În parcurile din Viena sunt foarte multe locuri cu iarbă pe care ai voie să te așezi. De aceea poți vedea peste tot oameni care stau la soare (nu vorbesc de plajă), citesc sau trag un pui de somn, joacă fotbal… acest lucru este permis în multe spații și este semnalizat ca atare. Așa un loc este și Liegewiese din apropierea statuii lui Johann Strauss, din Stadtpark. Acolo am ales să ne așezăm, pe o iarbă de un verde incredibil, sub un cer cu soare, scăldați într-o lumină frumoasă de după-amiază târzie. Cam prea mult soare și prea multă lumină, așa că la sugestia fotografului ne-am și la un moment dat mai la umbră: nici n-am apucat să ne așezăm bine că ne-am dat seama că ne bate soarele în ochi, în cap, că vom avea prea multe umbre în poze ș.a.m.d. În timpul aranjării spațiului au fost efectuate o serie de poze haioase :)) Iată câteva dintre ele:
Și iac-așa în sfârșit ne-am așezat pe iarbă și a început evenimentul 🙂 Despre acesta, în partea a II-a!