Am scris aici despre cum ne-a venit ideea înființării acestei asociații. Nu am stat prea mult pe gânduri după acel moment: avocatul nostru a pregătit actele necesare înființării, unei prietene dragi i-am cerut să ne facă un logo și am luat legătura și cu un web designer care s-a apucat să ne facă un site.
Lucrurile acestea nu s-au putut face însă de pe o zi pe alta, evident – așa că noi am lăsat oamenii să lucreze și ne-am apucat, la rândul nostru, de treabă. Și acesta a fost începutul a ceea ce spun eu că a fost un an absolut nebunesc! Cu o pagină pe Facebook, câteva contacte din cele două țări și doar cu banii proveniți din joburile noastre am început să organizăm evenimente. Nebunie curată, aș spune acum, dar uite că am avut noroc și succes, și poate într-o zi vom crește și noi mari 🙂
În luna mai a și avut loc deja primul nostru eveniment: un concert Vali „SirBlues” Răcilă la Viena! Concert care s-a transformat într-un adevărat turneu: după Viena acesta a mai cântat și în două localități din Serbia, respectiv, la Timișoara!
În luna iunie, tot fără să fi fost gata cu actele sau cu site-ul ne-am alăturat inițiativei paginii de Facebook La Blouse Roumaine și am organizat la Viena Ziua Universală a Iei. Evenimentul s-a bucurat de un succes aproape neașteptat, care ne-a umplut sufletele de bucurie și ne-a dat puterea să continuăm. Am apărut chiat și în Wiener Zeitung: o pagină întreagă i-a fost dedicată acestui subiect.
Peste doar două zile în Clubul Replugged din Viena a avut loc evenimentul pe care l-am numit Pită cu untură și cu folk: pe scenă au urcat Sonatic din Timișoara, respectiv, Ana & Prietenii din Roșiorii de Vede/București. Sala s-a umplut până la refuz și s-a cântat și dansat până târziu, deși a doua zi era o zi de lucru!
În luna august am „profitat” de faptul că SirBlues mergea să cânte la un festival din Polonia, și l-am oprit pe drum pentru a cânta la Bratislava/Slovacia alături de un bluesman slovac, Peter „Bonzo” Radvanyi. Li s-a mai alăturat pe scenă și muzicuțistul Filip Puchert. În drum spre casă Vali Răcilă a mai oprit și la Timișoara și a cântat la Clubul ROST, acesta fiind un eveniment la care am fost doar parteneri.
În luna octombrie a avut loc primul atelier de creație Kabaitan: am închiriat o sală și am invitat acolo româncele din Viena la o… șezătoare. Am realizat coliere handmade din material textil. Am anunțat atunci că dacă există interes, voi organiza astfel de ateliere în fiecare lună, ceea ce s-a și întâmplat.
Tot în octombrie am mai fost implicați și într-un concert pe care nu l-am organizat noi, dar pe care l-am „nășit” și la care am fost parteneri activi: Vali Răcilă a revenit la Viena și a cântat de data aceasta alături de Raul Kușak. Concertul a avut loc la Clubul Davis, sub egida asociației vieneze BLUESimon, ai cărei membri l-au cunoscut și invitat pe SirBlues la ei atunci când l-au văzut la concertul organizat de noi în luna mai.
În luna noiembrie i-am adus la Viena pe cei de la Burning Table! În deschiderea concertului a cântat trupa austriacă Mayburn. Membrii celor două formații s-au plăcut atât de mult încât au decis pe loc că vor mai cânta încă o dată împreună și la Timișoara, la Clubul Daos, ceea ce s-a și întâmplat peste o lună.
A doua zi a avut loc cel de-al doilea atelier de creație, unul la care am decorat abajururi din hârtie de orez. Atelierele acestea sunt menite să dezvolte gustul pentru lucru manual al persoanelor care participă la ele. Și totodată îmi doresc să socializăm într-un cadru organuzat și să legăm noi prietenii.
În luna decembrie am participat și noi la concertul de la Timișoara al austriecilor de la Mayburn, în deschiderea Burning Table: de data aceasta am putut urmări și noi în liniște ambele formații, fără stresul organizării. Am făcut, pur și simplu, parte din public, bucurându-ne pur și simplu de muzică și de faptul că am reușit să creăm așa o conexiune și că prin noi austriecii aceștia au venit și au vizitat Timișoara.
Peste o săptămână la Clubul Replugged a avut loc un nou concert: Nightlosers au prezentat și la Viena cel mai nou album, „Cinste lor”. Inițial nu plănuiam să mai organizăm ceva în decembrie, dar am hotărât să nu mai amânăm acest concert pentru anul care vine.
Înainte de finalul anului am mai fost parteneri ai Societății Austro-Române (AustRom) de la Viena, o asociație care s-a implicat în sărbătorirea crăciunului la adăpostul VinziPort. Prin intermediul AustRom evenimentul de la centrul respectiv au cântat mai mulți artiști, printre care și Diana Rășină, în timp ce asociația noastră a realizat 225 de prăjturi pentru această ocazie.
Răsuflu acum, căci am ajuns la finalul listei evenimentelor din 2013.
De fiecare dată când fac această înșiruire, mi-e teamă că uit ceva. Au fost atât de multe concerte și ateliere! Nici nu ne-a trecut măcar prin cap că vom avea un an atât de încărcat! Entuziasmul ne-a împins însă să ne înhamăm la foarte mult, și cred sincer că ne-am făcut treaba bine. Toate evenimentele au fost primite bine și cea mai mare bucurie a noastră a fost atunci când am reușit să creăm acele conexiuni dintre oamenii faini – despre care am tot vorbit și vorbim.
Și nu în ultimul rând, suntem fericiți că am reușit să le mai arătăm austriecilor și o altă față a României. Este nevoie de un efort uriaș din partea tuturor pentru a reuși să schimbăm opiniile negative – dar puțin câte puțin, picătură cu picătură, încet-încet reușim, poate, ceva în acest sens.
Și aici revin la motto-ul nostru:
Trăim vremuri în care scara valorilor este… cu fundul în sus. Noi ne-am propus să nu stăm cu mâinile în sân, ci să facem ceva. Să conectăm oameni în cadrul unor evenimente memorabile. Demersul nostru n-are frontiere. Oriunde-am fi, conectăm oameni frumoși și valoroși, de care nu afli din fițuicile de cancan. Ți-i aducem aproape. La ușă, dacă trebuie! Vrem să fie băgați în seamă și luați drept modele…
Ar fi fain ca „nebunia” aceasta a noastră să devină molipsitoare. Împreună putem reașeza scara valorilor.
