Cât timp am locuit în Austria, aproape că nu exista februarie în care să nu facem o mică plimbare la poalele Munților Leitha, aflați la aprox. 40 de kilometri de Viena. Alegeam o zi cu soare – de obicei, o duminică – și porneam spre pădurea din apropierea satului Mannersdorf am Leithagebirge, unde știam că este pliiiin de ghiocei.❤️
Munții Leitha (în germană: Leithagebirge) nu sunt deloc mari. Cel mai înalt punct al lor, Sonnenberg are abia… 480 de metri. Sunt importanți, însă, întrucât cele două mari lanțuri muntoase ale Europei se întâlnesc în acest punct. Aici se termină Alpii și de aici încolo încep Carpații! În sudul acestor munți se află pitorescul oraș austriac Eisenstadt, capitala Burgenland-ului.
Noi ne începeam plimbarea din apropierea așezării Mannersdorf am Leithagebirge, unde vine o mulțime de lume ca să facă fix același lucru: o mini-excursie, pe jos sau cu bicicleta, cu familia, cu câinele… După intrarea în Naturpark Wüste se poate porni în două direcții, iar plimbarea va avea o atmosferă foarte diferită pe fiecare dintre ele. Spre stânga este o zonă mai liniștită; spre dreapta vom descoperi o fostă mănăstire.
Ghiocei sunt peste tot
Și bineînțeles că… cine poate rezista să nu ia acasă niște ghiocei? Atenție! Sunt flori protejate în multe țări! În Austria este permis să culegi câțiva, regula fiind să nu iei cu tine mai mulți ghiocei decât ți-ar încăpea între două degete. Asta s-a întâmplat, însă, doar în primul an, când am încercat, chiar, să luăm acasă… ghiocei cu tot cu rădăcină.
Nu au rezistat în căldura din casă. Am ajuns, atunci, la concluzia că nu are rost să mai facem asta vreodată. Iar astăzi nu i-aș mai culege deloc, din principiu: locul loc este acolo, în pădure, nu la mine în vază, unde vor muri în max. 2 zile. Vă recomand să faceți la fel!
În pădure ei sunt în elementul lor… Sunt peste tot!
Pădurea îți oferă, oricum și în orice anotimp, o mulțime de peisaje de poveste. Întotdeauna m-a liniștit o plimbare aici. Susurul apei… aerul curat… covorul din frunze! Dar mai ales ghioceii au fost cei care m-au cucerit.
Prin aleea principală, plină de tei și numită, astfel, Lindenallee, se ajunge la fosta Mănăstire Sf. Ana (St. Anna in der Wüste), în vecinătatea căreia sunt crescute animale. Este ca un fel de mini-zoo, spre marea bucurie a copiilor care vin aici. De altfel, există o mulțime de trasee prin pădure, cel mai bine este să faci excursii cu bicicleta.
Dacă aveți prin apropierea voastră o pădure în care vă puteți plimba în siguranță, vă recomand să ieșiți la aer, la o plimbare în care să căutați ghiocei.❤️
