Născuți în Banat (4). Anna Sage, femeia care l-a trădat pe marele gangster american John Dillinger

În seria aceasta de articole este vorba despre personalități care s-au născut în Banat. Până acum, am scris despre un om de afaceri, un actor și un compozitor. Astăzi vă spun povestea unei… prostituate. Da, a unei prostituate de renume mondial, care se presupune că a cooperat cu FBI-ul și l-a trădat pe marele gangster american John Dillinger, implicându-se în capturarea acestuia. 

Sursa foto: fbi.gov

De regulă, țările și orașele se mândresc cu personalitățile care s-au născut acolo, iar în multe locuri se și profită mult și bine de pe urma faptului că o persoană celebră sau alta a văzut lumina zilei într-o anumită așezare. Din păcate, în România, deseori astfel de informații sunt puțin cunoscute publicul larg – și deci, în mare parte neexploatate din punct de vedere turistic. Și mai sunt și cazuri în care nici nu știi, exact, dacă este sau nu o idee bună să popularizezi o anumită poveste.

Unul dintre cei mai cunoscuți gangsteri ai lumii a fost John Dillinger, care a fost împușcat de FBI în 1934, în fața unui cinematograf din Chicago. Printre altele, Dillinger și oamenii săi au jefuit 24 de bănci americane și 4 secții de poliție. În perioada în care a trăit, a fost cel mai mare gangster, iar în timpul crizei economice din 1933-34, au pălit pe lângă el chiar și Baby Face Nelson, Pretty Boy Floyd sau Bonnie and Clyde. Iar capturarea temutului gangster a fost posibilă cu ajutorul unei femei. Anna Sage a cooperat cu FBI-ul și și-a trădat iubitul în schimbul a 10 000 de dolari americani. Iar povestea lui Anna Sage a început tocmai în Banat…

Anna Sage în 1934, la două zile de la moartea lui John Dillinger (sursa foto: Associated Press/Wikimedia Commons)

Anna Sage – al cărei nume real a fost Ana Cumpănaș – s-a născut în 1889, în Comloșu Mare, o localitate din județul Timiș, care atunci făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Este o așezare cu o singură stradă, lungă de patru kilometri, la capătul căreia se află granița cu Serbia. În 1909, femeia a emigrat de aici în Statele Unite ale Americii și a devenit o prostituată de lux. A fost, însă, și iubita lui John Dillinger.

John Dillinger (sursa foto: FBI/Wikimedia Commons)

În 22 iulie 1934, FBI l-ar fi împușcat pe gangster în fața cinematografului Biograph din Chicago, în timp ce românca ieșea pe ușă cu acesta, plus un alt prieten. Pentru a ușura recunoașterea țintei – căci Dillinger a trecut și printr-o intervenție chirurgicală menită să îi schimbe înfățișarea – Ana Cumpănaș a trebuit să se îmbrace în roșu, respectiv să arunce o batistă la momentul potrivit. De aici provine porecla pe care a primit-o ulterior: Femeia în roșu sau Lady in red.

Cinematograful Biograph în 1934 (sursa foto: FBI/Wikimedia Commons)

În anii 1980, celebra scriitoare din Timișoara, Adriana Babeți, a scris – împreună cu cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu – o carte despre această poveste. Totuși, volumul a putut fi publicat în România abia în 1990, după Revoluția de la 1989. Acțiunea din cartea Femeia în roșu se bazează pe întâmplări adevărate, iar mai apoi se transformă în ficțiune. Și asta și pentru că – de fapt – nu se știe nici astăzi, cu exactitate și sigur – cum a murit Anna Sage. Și nici dacă Dillinger a fost într-adevăr ucis de FBI în fața cinematografului din Chicago. De la un punct încolo, firul poveștii este țesut liber în carte. Femeia ar fi fost de acord să ajute autoritățile, iar în schimb ar fi primit nu numai bani, ci și permisiunea de rămâne în S.U.A., de unde altminteri ar fi fost pe cale să fie deportată – din cauza bordelului pe care îl avea (și care îl avea client și pe Dillinger). Cu toate acestea, în 1936, femeia a revenit la Timișoara, și acolo a și murit, în 1947.

Cartea Adrianei Babeți cuprinde, printre altele, și o descriere a autopsiei Annei Sage, potrivit căreia cauza morții a fost litiaza biliară (după alte surse, o boală hepatică). Însă… așa cum mulți au crezut că John Dillinger NU a fost, de fapt, ucis de FBI în incidentul de la Chicago, tot așa s-a tot vorbit și despre faptul că Ana Cumpănaș ar fi fost, de fapt, otrăvită – deoarece ea ar fi fost singura martoră a faptului că toată capturarea a fost o înscenare. Această informație apare și în cartea lui Jay Robert Nasch – Dillinger: Dead or Alive? Potrivit volumului, autoritățile au sacrificat o persoană nevinovată și au mințit că l-ar fi capturat pe Dillinger.

Piatra funerară a lui John Dillinger (sursa foto: Wildhartlivie/Wikimedia Commons)

O poveste ciudată, plină de mister, care bineînțeles că a reprezentat o mare inspirație și pentru Hollywood. O duzină de filme au fost realizate în baza acesteia, printre care și Public Enemies (2009), în care rolul lui John Dillinger este interpretat de Johnny Depp, sau Dollar Baby (2012), care se bazează pe romanul lui Stephen King, The Death of Jack Hamilton. La șapte ani de la apariția cărții Adrianei Babeți, un film despre acest subiect a fost realizat și în România, pelicula regizată de Mircea Veroiu intitulându-se Femeia în roșu.

În noaptea presupusei morți a celebrului gangster, cineva a scris, cu cretă, pe trotuarul din fața cinematografului Biograph:

„Stranger, stop and wish me well / Just a prayer for my soul in hell. / I was a good fellow, most people said / Betrayed by a woman all dressed in red.”

*

În 2009, când am filmat un reportaj despre asta pentru televiziunea maghiară Duna, am fost să văd casa din Timișoara în care a locuit Anna Sage. Imobilul era scos la vânzare. Am ajuns și în satul ei natal, unde nu am avut prea mare succes, însă. Unul dintre motive era acela că numele de familie Cumpănaș este deosebit de răspândit în sat. În plus, așezarea era, pe vremuri, o așezare locuită de șvabi, care au emigrat în masă în Germania, iar românii care locuiau atunci în Comloșu Mare nu cunoșteau povestea Anei Cumpănaș, cu atât mai puțin unde s-ar fi aflat casa ei părintească. Abia câțiva localnici mi-au spus că parcă-parcă au auzit ceva… În arhivele din sat nu mai există niciun document despre ea. Nu apare nici în registrul persoanelor botezate. Nu i-am găsit nici mormântul, care ar trebui să se afle în cimitirul de pe calea Buziașului.

*Articolul de mai sus este traducerea și adaptarea unui articol pe care l-am scris pentru portalul maghiar „Hello Magyarok”, în 2016.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × two =