Pădurea din apropierea locuinței noastre ne este sursă de oxigen, dar și de frumos. O plimbare prin pădure îți încarcă bateriile. Iar o plimbare făcută la ora șapte dimineața, atunci când noaptea a nins peste copaci și peste alei, este un vis. Atunci când avem parte de zăpadă, mă plimb cu și mai mare plăcere prin pădurea din vecini, pentru că nu pot pierde tabloul feeric ca cel al unei păduri cernute. ❄️
Fotografiile din acest articol le-am făcut într-o dimineață din februarie 2019, cam pe la ora șapte dimineața. Acolo unde începe pădurea, șoseaua o ia la stânga, iar în capăt mai există o stație de autobuz. Pentru a intra în pădure, o iau la dreapta, iar de acolo începe drumul nins, care nu este curățat iarna.
Din păcate, deși era devreme, nu am fost prima în pădure. Locul acesta este foarte popular în rândul localnicilor: lumea vine aici ca să se plimbe, să facă jogging sau să își plimbe câinele. Este un loc sigur, nu ai de ce te teme, deși prin pădure mai sunt și animale sălbatice. Noi am văzut vulpi, de exemplu.
Drumul care intră în pădure este un drum forestier și drum de bicicliști, care nu se curăță de zăpadă. Ceva mai încolo, prin pădure mai trece și o altă șosea, care duce la satul vecin (și la IKEA). Iar între aleile principale mai sunt nenumărate alei mai înguste și tot felul de trasee pentru plimbări, un mic iaz cu rațe și băncuțe pe ici-colo. Ador pădurea asta!
Unul dintre motivele pentru care am un blog este că îmi place să împărtășesc și cu alții: ceea ce gândesc, ceea ce trăiesc, ceea ce observ, ceea ce văd. Este o bucurie să pot să împart cu voi pozele pe care le fac. Vreau să vă inspir, să vă amuz, să vă încânt.
Dimineața este un moment bun pentru fotografii. Lumina a fost superbă și în acea dimineață de februarie. A meritat să îmi las obrajii ciupiți de frig.
Pădurea se schimbă fantastic în fiecare anotimp, iar eu urmăresc cu atenție aceste schimbări. Abia aștept să vă arăt pădurea, toamna. ❤️
Va urma…
*Fotografii efectuate în februarie 2019