Ecologie pentru începători și avansați (2): 10 idei pentru bucătărie

În prima parte din seria aceasta de articole v-am dat 5 idei pentru cum să fiți mai ecologici în baie. Astăzi intrăm în bucătărie și analizăm ce putem face acolo, în așa fel încât să reducem cantitatea de deșeuri pe care o producem în timpul procesului de gătit și în timp ce luăm masa. Trecem ponturile prin filtrul unui avansat și prin filtrul unui începător, la fel ca în episodul anterior. 

Bucătăria, sub lupă!

În bucătărie se generează, poate, cea mai mare cantitate de deșeuri: pungi, folii, diverse ambalaje în care cumpărăm, transportăm și depozităm alimentele. Tot în bucătărie se face cea mai mare risipă din casă: cea alimentară. O lipsă de respect față de natură, față de animale, față de cei care au muncit pentru a produce acele produse.

1. NU pungilor de plastic!

Unele ambalaje nu le putem evita sau abia dacă putem! Avansații se dedică opțiunii de a cumpăra doar alimente vărsate, în recipiente proprii aduse de acasă. Aceștia merg, deseori, la magazine speciale, unde totul se vinde fără ambalaj; iar dacă nu există astfel de magazine în orașul lor, fac mare parte din aprovizionare, la piață. Cu un pic de efort, se pot face cumpărături astfel și la supermarketuri: atât la Lidl, cât și la Kaufland sau Auchan, precum și la alte magazine, există o sumedenie de produse (atât alimentare, cât și nealimentare) care se vând în varianta vărsată.

Acest lucru nu face parte, însă, din primii pași de urmat, pentru că necesită un efort mai mare și multă organizare. Dacă te interesează să fii mai ecologic, începe de aici: Renunță la pungile de plastic pe care le cumperi de la casă – mergi la cumpărături cu o sacoșă din material textil, pe care să o refolosești de foarte multe ori. Renunță la pungile de plastic în care cântărești legumele și fructele – cumpără-ți, de asemenea, niște săculeți din material textil (vezi aici). Renunță la punga din hârtie sau din plastic în care cumperi pâinea – cumpără-ți sau coase-ți un săculeț căptușit, pentru transportarea și păstrarea pâinii (vezi aici). Aceste trei ponturi înseamnă zeci de pungi de plastic mai puțin, în fiecare lună!

2. NU ambalajelor de unică folosință și paiului

Avansații nu comandă mâncare și nu mănâncă la fast food, pentru a nu produce deșeuri prin ambalajele primite acolo. Avansații nu iau cafea la pachet, pentru că știu că acel pahar de hârtie este foarte nociv pentru mediu – pentru hârtie de taie copaci, iar paharul nici măcar nu este reciclabil, întrucât pe interior, cartonul este tratat cu o substanță care să îl facă impermeabil și rezistent la băutura fierbinte. Dacă vor cafea la pachet, avansații cer cafeaua în propriul lor recipient reutilizabil sau își iau cafeaua de acasă, cu ei. Avansații cer și merdeneaua – sau cornul sau covrigul – în propriul lor ambalaj adus de acasă, pentru a nu apela nici la punguța aceea.

Dacă ești începător, lucrurile acestea sunt de neimaginat pentru tine. Dar poți începe de aici: renunță la cât mai multe dintre lucrurile de unică folosință în bucătărie. Nu pune mâncare la pachet în astfel de ambalaje: cumpără recipiente reutilizabile. Nu folosi șervețele de hârtie pentru sandvișul pe care-l pui copilului, pentru școală: există alternativa unor șervețele din material textil, refolosibile, foarte potrivite pentru așa ceva, cu partea exterioară dintr-un material mai gros, rezistent la uzură, iar interiorul, dintr-un material impermeabil pâinii (vezi aici). Evită paiul – atunci când comanzi o băutură, spune că nu dorești pai, iar pentru acasă, dacă chiar vrei să sorbi dintr-unul, cumpără din bambus, inox sau silicon.

3. NU rolei de bucătărie, hârtiei de copt și foliei alimentare

Avansații nu cumpără deloc role de hârtie pentru bucătărie, nici folie alimentară (plastic sau aluminiu), nici hârtie de copt. Sunt foarte practice și utile, da, însă generează mult gunoi. Avansații nu folosesc nici șervețele de hârtie – se șterg cu șervete din material textil, ca în vremurile de mai demult sau ca în restaurantele fancy.

Nu trebuie să te chinuiești, însă dacă vrei să faci ceva în acest sens, poți reduce cantitatea folosită. Folosește rola de hârtie doar atunci când este absolut necesar. După aceea, pune-o în compost! O poți folosi, de exemplu, pentru a scoate pâinea cu ou pe ea, ca să mai ia din grăsime. Însă nu o folosi pentru a șterge blatul de bucătărie – folosește cu încredere buretele de vase și apoi prosopul de bucătărie! În loc de folie alimentară, apelează la următoarele variante pentru ca mâncarea din frigider să fie ambalată ermetic sau cel puțin acoperită: niște cutii cu capac, un vas acoperit cu o farfurie întoarsă invers, un ambalaj reutilizabil pentru alimente, realizat din material textil și cu un strat rezistent la apă, îmbibat într-un amestec de ceară de albine, rășină de brad și ulei de jojoba (așa-numitele bees wax wrap, vezi aici). Cu acestea poți înveli și o bucată de brânză, o legumă începută sau un salam început, astfel încât în frigider să nu se amestece mirosurile. 

4. Atenție la buretele de vase și la detergentul de vase

Avansații nu folosesc burete de vase, ci niște perii care pot fi aruncate apoi la compost, sau o lufă (vezi aici). Nu folosesc nici detergent de vase în ambalaj de plastic, ci spală vasele cu săpun de casă sau cu un săpun lichid homemade, pe bază de săpun de casă, bicarbonat de sodiu, oțet de mere și altele.

Tu nu trebuie să fii atât de drastic. Însă dacă vrei să faci ceva, poți alege să cumperi burete de vase care este produs din plastic reciclat. Poți citi eticheta detergentului de vase, pentru a alege ceva cu mai puține chimicale, deci mai ecologic, și care să aibă un ambalaj realizat din plastic reciclat. Poți cumpăra detergent de vase vărsat sau într-un flacon de 5 litri, iar mai apoi să torni din el într-un ambalaj cu pompiță, care să fie din sticlă (din cele pentru săpun lichid, de exemplu de la IKEA). O ofertă foarte bună de detergenți de vase „altfel” găsiți la DM, unde au, de regulă, și perii, și lufă, și multe alte produse interesante pentru bucătărie. 

5. Atenție la condimente

Avansații cumpără doar condimente la vrac, desigur. Ba chiar au propriile lor ghivece cu oregano, busuioc, mentă ș.a.m.d. În plus, unii chiar evită să cumpere condimente – uscate sau în ghiveci – exotice, mergând pe principiul „buy local”. Avansații nu cumpără nici borcănașe speciale pentru condimentele lor. Refolosesc niște borcănașe mici, în care au fost alte alimente.

Tu nu trebuie să renunți la nimic, decât la obiceiul de a alege, de fiecare dată când cumperi condimente, unul care vine deja cu un dispenser. La ce mă refer… Să zicem că îți place să ai acasă piper boabe, astfel încât acesta să fie mereu proaspăt măcinat. Foarte bine! Dar nu cumpăra de fiecare dată o sticluță de piper boabe. Cumpără o singură dată o astfel de sticluță, iar apoi cumpără piper boabe vărsat sau la cantitate mai măricică și reumple tu recipientul de acasă. Nu este acceptabil să arunci zeci de sticluțe goale de la piper, într-o viață! De ce să faci asta? De asemenea, ori de câte ori ai ocazia, cumpără condimente vărsate, pe care să le muți apoi în propriile tale recipiente de acasă. Dacă pe plic apare iconița de „reciclabil”, pune plicul în categoria corespunzătoare de deșeu reciclabil. De asemenea, ar trebui să uiți complet de lucruri ca usturoiul praf. Curăță frumos un cățel de usturoi proaspăt. Este, oricum, mai sănătos așa.  

6. NU la tot ce vine în ambalaj de plastic

Avansații fug de plastic ca de necuratul. Pe bună dreptate! Ca regulă generală, ordinea preferințelor în ceea ce privește ambalajul în care vin alimentele, ar trebui să fie următoarea: 1. fără ambalaj (la vrac/de la piață), 2. în borcan (sticla este un material sustenabil, se poate recicla la nesfârșit, fără a pierde din calitate), 3. hârtie/carton (măcar se poate recicla, deși nu la nesfârșit), 4. aluminiu (conservă, căci se poate, de asemenea, recicla fără probleme), 5. plastic, ca ultimă variantă. Când vorbim despre ambalaje, nu vorbim doar de faptul că unele dintre ele vor rămâne în urmă ca deșeuri, după ce am consumat produsul din ele. Vorbim și despre un mare consum de resurse pentru a produce acel ambalaj: resurse materiale, umane, logistice.

Tu poți încerca să cumperi cât mai des la vrac sau de la piață, iar atunci când nu o poți face, alege ambalajul din sticlă: bulion la sticlă, muștar la borcan, hrean ras la borcănaș, apă la sticlă și nu la PET. Ori de câte ori ai posibilitatea, evită flacoanele din plastic și tuburile, care nici măcar nu pot fi golite complet, spre deosebire de borcane! Reciclează, apoi, toate ambalajele care pot fi reciclate. Clătește-le și pune-le în locurile în care ți se cere să le pui, de către compania de salubrizare (în Timișoara: clopot verde, pubelă galbenă etc.). Depune acest mic efort, pentru că NU, nu le amestecă nimeni după aceea. Dimpotrivă, ele mai sunt luate LA MÂNĂ încă o dată. Da, cineva va mai selecta încă o dată gunoiul tău! Respectă acel angajat, spală reciclabilele înainte de a le introduce în pubela galbenă sau sacul galben. De asemenea, nu folosiți produse ultra-mega-ambalate (zahăr la plic, scobitoare ambalate individual în hârtie etc.). 

7. ATENȚIE la deșeurile vegetale

Avansații fac compost și îl mai și folosesc ca îngrășământ natural. Unii sunt atât de determinați, încât își cumpără aparate pentru compost chiar și la bloc, ba știu și totul despre tipurile de viermi pentru compost, la care apelează cu toată încrederea. Refolosesc multe dintre deșeurile vegetale și sub altă formă, de ex., din cojile de ouă fac pulbere de calciu, cojile de la mere le mai fierb odată și fac din ele cidru, cojile de citrice le pun în oțet și fac din ele un produs natural pentru curățat baia de calcar etc. Avansații colectează apa în care au spălat cartofii sau roșiile și o refolosesc pentru udat plantele de pe balcon.

Tu nu trebuie să crești viermi de compost la bloc, dar dacă stai la casă, poți face compost în curte sau grădină. Nu știu care este situația în alte orașe, dar în Timișoara cei de la compania de salubrizare RETIM oferă, gratuit, compostoare, sau cel puțin, în comuna Moșnița Nouă am primit așa ceva, fără niciun cost. În aceste compostoare se pot aduna toate deșeurile biodegradabile și vegetale din gospodărie: resturi de fructe și legume, coji de ouă, flori, crengi, iarbă etc. Pe pagina de internet a RETIM găsești și instrucțiunile de folosire pentru compostor. Dacă locuiești la curte și ai animale, știi deja că multe dintre deșeurile acestea bio pot fi oferite animalelor. De exemplu, găinile mănâncă tot ceea ce înseamnă resturi de la curățat legume și fructe (coji, codițe etc.), cojile de la ouă (fiind chiar ceva recomandat).

8. Grădină și animale, la tine acasă

Un subiect controversat. Cei foarte avansați în ale luptei împotriva deșeurilor au o mică grădină de legume acasă. Țin și câteva animale, cum ar fi găinile. Ideea este că astfel nu numai că au acces la o mulțime de produse, care din moment ce nu provin de la supermarket, nu produc deșeuri prin ambalajele loc, ci mai și consumă produse bio. Tot avansații mai fac, și acum, bulion de casă, zacuscă de casă, fructe uscate, tăiței de casă ș.a.m.d. În România se mai practică foarte mult și independent de mișcarea #zerowaste, pentru că face parte din tradiție. Și este foarte bine că este așa, mi se pare extraordinar!

Tu nu trebuie să faci asta, dacă nu ai locul necesar, dacă nu ai timp sau nu te pricepi. Însă există o mulțime de variante in between. Nu ai grădină acasă? Poți face cumpărăturile de la un mic producător, care cu asta se ocupă. Nu ai găini acasă? Poți cumpăra ouă bio de la cineva de la sat, pentru care asta înseamnă un venit. Nu știi, nu ai timp să faci bulion, zacuscă, tăiței? Sunt foarte multe persoane care fac asta pentru vânzare; dacă nu ai un contact direct, găsești și la piață oameni care vând astfel de produse de casă. 

9. NU risipei alimentare + alegeri conștiente

Avansații nu fac risipă alimentară. Nu risipesc nici măcar zațul de cafea: este bun pentru plante, este bun pentru a face din el un scrub pentru corp ș.a.m.d. Sunt cumpătați în privința cumpărăturilor, nu cumpără tot ce le trece prin cap și fac alegeri foarte conștiente. Evită uleiul de palmier pentru producerea cărora se taie pădurile tropicale, evită avocado, pentru cultivarea căruia sunt necesare niște sacrificii la fel de groaznice. Evită produsele exotice și cele extrasezon, încercând să cumpere aproape întotdeauna ceva local și ceva de sezon. Evită carnea sau nu mănâncă deloc! Pentru că știu că pentru creșterea animalelor la o scară foarte largă se fac sacrificii imense.

Tu nu trebuie să renunți la carne, deși este sănătos să mânci cât mai puțină. Ceea ce trebuie să faci, însă, neapărat, este să respecți mâncarea. Nu fă risipă! Nu cumpăra mai mult decât poți mânca, planifică și urmărește stocurile! Când poți, refolosește, congelează, dă mai departe – nu arunca nimic. Străduiește-te să cumperi cât mai local și cât mai de sezon. Va fi și mai ieftin! Dacă ai sacrificat un animal, consumă-l pe tot: dacă ai tăiat un porc, prepară-l tot, căci el nu înseamnă doar carne pentru șnițel. Înseamnă și organe din care pot fi făcute diverse preparate. Dacă nu mănânci așa ceva, nu este nicio problemă. Dar fii cinstit cu tine. Mergi la magazin și cumpără doar carne filé!

10. Despre aparatura din bucătărie

Avansații gătesc tradițional și nu folosesc fel de fel de aparate pentru frământat, amestecat, tocat ș.a.m.d. Știu că producerea acestor electrocasnice înseamnă multe resurse. Că odată ce s-au stricat, ajung un deșeu periculos (DEEE – vezi aici) și totodată că ele consumă energie. Avansații au renunțat complet la cuptorul cu microunde, căci știu că nici măcar nu este sănătos. Avansații nu fac cafea la aparat cu pastile, ci doar la espressor sau la ibric. Și lista poate continua…

Nu trebuie să renunți la binecuvântările avansării tehnologiei, dar poți să te gândești de două ori înainte de a-ți cumpăra un aparat electrocasnic. Chiar ai nevoie de el? Unele pot fi utile unora, dar pot fi nu foarte utile altora. Unele sunt doar niște fițe, de care nu avem nevoie, ci doar ni se creează impresia, prin advertising, că această nevoie ar exista. Înainte de a cumpăra un aparat pentru făcut goffre, gândește-te bine dacă nu mai bine mergi și mănânci la un restaurant, căci oricum ți se face poftă de așa ceva de doar două ori pe an? Chiar ai nevoie de un aparat care să fiarbă ouăle, nu le mai poți face la ibric? Dacă ouăle fierte perfect sunt pasiunea ta, cumpără-l. Dar dacă ți l-ai cumpăra doar pentru că este un produs pe care încă nu-l ai și cam atât, nu fă asta. Atunci când îți cumperi un aparat de cafea, gândește-te și la cât deșeu produce. Eu am un aparat cu pastile, pe care l-am primit cadou, dar intenționez să renunț la el și să îmi cumpăr un espressor de la Szarvasi – sunt excelente!

*

Vi se pare greu? Cu siguranță nu este. Sunt doar niște pași mici, care poate că și mie mi s-ar fi părut inimaginabili acum ceva vreme. Important este să îți schimbi modul de gândire. Să conștientizezi problema și să decizi să faci ceva. Atât cât poți. Fără să te chinuiești sau să renunți la ceva ce îți place foarte mult.