Aceasta a fost ideea pe care a mers Alin: că aceste două păsări rare ale bluesului, Vali „SirBlues” Răcilă din România și Peter „Bonzo” Radvanyi din Slovacia trebuie neapărat să se cunoască și să cânte împreună, pe aceeași scenă! O ocazie potrivită pentru asta s-a ivit atunci când Vali Răcilă a primit o invitație la un festival de seamă din Polonia. Ne-am gândit: da, acum este momentul, SirBlues ar putea opri o noapte/două la Bratislava, ca să rupă drumul în două pentru odihnă, și dacă tot oprește… să susțină și un concert.
Bonzo a spus Da! imediat, iar noi ne-am apucat să punem la cale concertul. Deși nu a fost totul așa cum am plănuit, concertul a fost o reușită absolută! A avut loc pe 19 august 2013 și i-am spus Seară de Blues Acustic 🙂 Pentru acest concert, Bonzo a venit până la Bratislava tocmai de la Trnava, și nu s-au mai putut face bis-uri, pentru că ar fi pierdut ultimul tren din seara respectivă.
Ce n-a ieșit cum trebuie?
1. Locul ales pentru eveniment a fost Kafe Scherz din Bratislava, o cafenea în care am participat în trecut la mai multe concerte de blues. Sala era întotdeauna plină ochi de fani ai bluesului. Acesta era publicul pe care ne bazam. Însă… ceea ce nu am știut noi – pentru că nu ne-a spus nimeni – a fost că liderul acelui club, ei bine, tocmai se certase cu patronul cafenelei. Prin urmare nici mai mult nici mai puțin, dar acei oameni nu au aflat deloc de eveniment, patronul de la Scherz nu le-a trimis niciun e-mail cu privire la concertul nostru. 🙁 Și suntem siguri că cei din Art Club Kafe Scherz chiar ar fi gustat din plin seara…
2. Deși am crezut că ne putem baza pe comunitatea de români din Bratislava – destul de numeroasă, la concert nu a venit niciun român… 🙁
3. Deși celor de la cafenea le-am dat cu o lună înainte technical rider-ul nostru, iar ei ne-au asigurat că da, au tot ce ne trebuie și vor pregăti totul, atunci când cei doi artiști au ajuns la fața locului, nu exista NIMIC, dar nimic din ceea ce solicitasem. 🙁
CU TOATE ACESTEA, concertul a fost un succes. 🙂 Cum? S-au aliniat planetele! Public a venit totuși. N-au fost foarte mulți spectatori, dar au fost destui, și cei care au venit, erau oameni importanți: unii dintre ei chiar oameni de blues. A fost un concert într-un cadru mai restrâns, o seară foarte plăcută. Problema sunetului s-a rezolvat tot prin alinierea planetelor: întâmplător, total întâmplător tocmai atunci se aflau în vizită la noi, la Viena, niște prieteni foarte dragi, din Timișoara: Laurențiu Morun și Roxana Morun. Aceștia ne-au însoțit la Bratislava. Laurențiu Morun este un sunetist profesionist, care face parte din echipa tehnică a Festivalului de Jazz de la Gărâna.
Tot întâmplător Vali își adusese cu el tot felul de scule de sunet: microfoane și toate cele. Așa că odată ajunși la locul faptei și descoperind că nu avem nimic, echipa a avut atât priceperea, cât și tehnica necesară ca să facă un sunet impecabil. Și așa a fost: perfect. Mulțumiri Laur Morun! Fără această aliniere a planetelor concertul nu ar fi putut avea loc – pur și simplu.
***
Iată și câteva poze – mai ales din backstage. Vali și Bonzo, înainte de concert, pe terasa cafenelei…
…Iar în cea de-a doua poză, Roxana și cu mine, tot pe terasă, relaxate… căci și noi am trecut prin niscaiva emoții. Bărbații s-au dus devreme la cafenea, la soundcheck, noi, fetele am mers în oraș, la sightseeing – cu copiii: fetița Roxanei – Maya, și nepoțelul meu – Roland. Ultima oprire a fost la castelul din Bratislava, iar apoi am luat-o pe strada din dreapta, în loc să o luăm pe strada din stânga. Și am mers muuuuult și bine, pe deasupra și în sus, la deal, până ne-am dat seama că nu vom mai ajunge niciodată la cafenea. Am oprit vreo 5 oameni, nimeni nu vorbea engleză. Într-un final ne-a „salvat” un tânăr, care a spus că el tocmai așteaptă autobuzul și va coborî fix acolo, la Kafe Scherz. Așa că l-am rugat să ne cumpere el bilete prin sms, i-am dat lui cash și am ajuns foarte, foarte rapid la cafenea, după un… mic ocol de câțiva km!!! Copiii, sus la castel: au prins o șopârlă mică. Desigur că după ce am făcut poze cu ea, i-au dat drumul. 🙂
Copiii au asistat și la concert, și au rezistat până la final, nu a fost nevoie să îi ducem mai devreme la hotel:
Mai târziu celor doi bluesmani li s-a alăturat și Filip Puchert, la muzicuță. Oamenii făceau poze, filmau:
Pe scenă totul s-a legat frumos; artiștii – care s-au văzut pentru prima oară în seara aceasta – s-au plăcut foarte mult între ei și s-au completat minunat. 🙂 La final s-a făcut o poză de grup: artiștii, sunetistul și cel care a avut ideea acestei seri minunate.
Pe Peter „Bonzo” Radvanyi l-am cunoscut în 2011, în Slovacia, la festivalul Sitno Blues, un festival care are loc într-o poiană din munți. Parcă ar fi Gărâna! Am fost acolo și în 2012.
A doua zi am luat micul dejun la hotel, alături de Vali Răcilă și soția sa. Noi am plecat apoi spre Viena, ei s-au mai odihnit o noapte și au pornit spre Polonia.
Bonzo a scris un super review despre concert. Poate fi citit AICI, pe portalul slovac de blues. Nu cunoaștem nici noi limba slovacă (deși eu am rădăcini), dar am reușit să ne dăm seama – chiar și cu Google Translate! – că este un articol extrem de pozitiv. Ďakujem, Bonzo!
www.kabaitan.org
One thought on “Două păsări rare ale bluesului, pe aceeași scenă”