plajă

Desculță prin Turcia (3). La piață, la morminte, la plajă

Atunci când mergi în vacanță, merită, întotdeauna, să descoperi și împrejurimile. În cazul Göçek din provincia Muğla a Turciei, asta înseamnă să vizitezi, în primul rând, faimoasa plajă Iztuzu, cunoscută și ca Turtle Beach. Da, aici sunt țestoase, și încă unele mari: Loggerhead! Ele vin să își depună ouăle pe această plajă. Este un fenomenal spectacol al naturii, într-un loc protejat. Ceva de neratat!

Ce să vă spun… noi nu am ajuns acolo, nici n-are rost să vă mai explic de ce. Și era perioada perfectă, întrucât ouăle se depun între lunile mai și august. Așadar, în iulie era momentul perfect! Rămâne pentru altă ocazie, dacă vom mai vizita vreodată această regiune a Turciei. Ceea ce nu este exclus… Am vizitat, în schimb, alte locuri – în ciuda faptului că era extraordinar de cald și pur și simplu te topeai pe stradă.

Piața din orașul Fethiye

Ni s-a spus că în orașul Fethiye se găsește o piață foarte mare, unde găsim tot ce vrem (și ce nu vrem). Ulterior, pot spune că a fost altceva decât ne-am imaginat, dar a fost interesant.

A fost, într-adevăr, mare, și într-adevăr găseai acolo tot ce vrei și ce nu vrei. De exemplu, în viața mea nu am văzut atâtea poșete la un loc, ca aici! Majoritatea erau, bineînțeles, niște copii ale unor poșete de designer. Din categoria: găsești în piața asta tot ce nu vrei.

 

Ceea ce ne făcea cu ochiul, dar nu ne era necesar în acel moment, au fost condimentele diverse, fructele uscate și diversele tipuri de alune și nuci. În general, era foarte multă mâncare.

Ne-am plimbat pe acolo vreo oră. Și incredibil, dar adevărat: nu am cumpărat nimic.

Mormintele Amyntas din Fethiye

Când am ajuns în Fethiye, nu am știut în ce direcție să o luăm spre piață. Așa că am întrebat un localnic, care stătea în fața magazinului său de condimente și diverse. Vorbea o engleză foarte bună – ne-a spus că soția lui este americancă. De la el am aflat – căci ne-am așezat și la un ceai negru, desigur – că în spatele magazinului său există o atracție turistică. Era vorba de mormintele Amyntas, de care habar nu am avut. Ne-a și însoțit până acolo – bineînțeles, contra cost și cumva, împotriva voinței noastre, căci nu aveam neapărată nevoie de ghid. 😁 În fine, a fost o experiență interesantă, ceaiul a fost delicios, iar în magazin era plăcut, răcoare.

Am aflat, astfel, că orașul turcesc Fethiye se află în locul vechiului oraș grecesc Telmessos, iar aceste morminte datează din 350 î.Hr., când aici au trăit greci. Sunt spectaculoase aceste locuri de veci sculptate în stâncă, realizate de așa-numiții licieni, o etnie care atunci a trăit aici, în Telmessos. Li se spune mormintele Amyntas în baza unei inscripții descoperite, și anume, „Amyntou tou Ermagiou”. 

Arată spectaculos, iar dacă urcați pe deal,veți avea parte și de o minunată panoramă asupra zonei. De aici ne-am îndreptat către Ölüdeniz.

În căutarea celei mai bune plaje

În timpul șederii noastre în Turcia, în (aproape) fiecare nouă zi am încercat o nouă plajă. Acest „proiect” de descoperire a celor mai bune plaje s-a născut, de fapt, dintr-o nevoie: în Göçek nu prea există o plajă, orașul funcționează doar ca un port, așa că am fost nevoiți să pornim la drum.

1. Prima plajă vizitată a fost INLICE. Se afla în satul Inlice din apropiere de Göçek. Am ajuns acolo cu un autobuz răblăgit, iar biletul de autobuz includea și intrarea pe această plajă.  Era o plajă folosită mai mult de localnici, știam asta când am mers acolo. Exista un avantaj și un dezavantaj în asta: prețurile erau foarte mici pentru mâncare și băuturi, în schimb locul era foarte aglomerat. Ce nu ne-a plăcut deloc, a fost nisipul (pietrișul, mai degrabă) de culoare foarte închisă, care se încingea atât de tare la soare, că era imposibil să ajungi la apă fără papuci. Efectiv îți ardea tălpile ori de câte ori nu te aflai la umbra unei umbrele sau a unui copac. Combinația nisip + aglomerație făcea snorkelingul imposibil. Deci, NU.

2. A doua plajă a fost una privată, The Bay Beach Club de la GÜNLÜKLÜ. Îmi vine să râd când mă gândesc că nu reușeam să rețin acest nume: când am ajuns acasă și am vrut să denumesc folderul în care să pun fotografiile de acolo, am scris Ügünlükü. 😂 Locul acesta era amenajat foarte frumos și nu era deloc aglomerat – mai ales că intrarea era scumpă, la fel și tot ceea ce se putea consuma acolo. Pentru a ajunge la plajă se trecea printr-o pădure frumoasă. Aici am văzut, pentru prima oară în viața mea, arborele de chihlimbar lichid (liquid amber tree), căruia i se mai spune și arborele de gumă dulce. Nu am revenit nici aici, nu doar pentru că era deosebit de scump, ci și pentru că nu am văzut niciun pește în timp ce făceam snorkeling.

3. A treia plajă descoperită a fost cea de pe GÖÇEK ISLAND. În apropiere de Göçek există o duzină de insule. Am fost în două excursii cu barca, iar cu ocazia acestora am văzut majoritatea insulelor din zonă, iar la una dintre ele am revenit, ulterior, de mai multe ori, cu taxi boat. Ne-a convins prin faptul că era un loc liniștit, mâncarea de pe insulă era bună, existau mulți copaci pentru a te putea ascunde la umbră, iar în apă erau destui pești pentru un snorkeling de succes.

4. ÖLÜDENIZ sau Laguna Albastră a fost patra plajă pe care am ajuns. În reclamele agențiilor de turism, apa mării este prezentată, mereu, ca fiind de un albastru ireal. În realitate, însă, lucrurile nu stau mereu așa. Nu este și cazul Ölüdeniz, care înseamnă, de altfel, mare moartă. Apa de aici are o nuantă ireală de turcoaz, nu degeaba i se spune Laguna Albastră.

Se află la poalele munților Babadağ și este un loc fantastic. Laguna este o rezervație naturală protejată, iar plaja are și certificare Blue Flag. Este un loc popular în rândul celor care vor să se bucure de zboruri cu parapanta: se pornește de pe muntele Babadağ și se aterizează pe plajă. Au fost două motive pentru care nu am revenit, însă, în acest loc minunat. Era aglomerat și se afla cam departe de noi (la 45 de km). A meritat drumul cu autobuzul (pe care l-am luat de la Fethiye), dar nu era realizabil să tot revii.

(Acest articol a apărut pentru prima oară pe portalul Hello Magyarok din Ungaria, în 2015. Articolul este traducerea și adaptarea celui pe care l-am scris pentru ei, în limba maghiară.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nineteen + 18 =