Parisul, un must have pe lista celor pasionați de city break-uri, este o metropolă fascinantă și extrem de bogată în atracții turistice. În prima parte v-am recomandat să vizitați Notre Dame, să urcați în Turnul Eiffel, să faceți o plimbare pe malul Senei (sau chiar pe Sena, cu vaporul), să alegeți ceva din oferta vastă de muzee a Parisului, să treceți prin Atelier Brâncuși.
Am vizitat Parisul primăvara și am avut parte de o vreme superbă. Motiv pentru care am mers foarte mult pe jos: cam 10-15 kilometri pe zi. Am luat la pas malul Senei și am vizitat diverse atracții turistice din apropiere. Dar am mers și cu metroul, cu tramvaiul și cu autobuzul, pentru a ajunge la locuri mai îndepărtate de centru, cum ar fi cimitirul Pere Lachaise sau cartierul Montmartre. Pentru început, să rămânem în zona centrală a orașului.
Louvre, Grădinile Tuileries și Place de la Concorde
Louvre a fost unul dintre muzeele în care nu am intrat. Este uriaș. Este cel mai mare muzeu al Parisului. Este atât de imens, că ne-ar fi trebuit cam o zi ca să îl parcurgem cât de cât. Și nu am avut timp acum. L-am admirat, însă, de afară: atât clădirea veche, cât și piramida din sticlă. Dacă vă aflați la Paris, nu trebuie să ratați aceste trei lucruri. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită, cu siguranță, să vizitați muzeul. Aici se află, printre altele, celebra pictură Mona Lisa.
Am făcut, apoi, o plimbare foarte plăcută prin Grădinile Tuileries, cea mai importantă și mai veche grădină franceză, superb îngrijită și foarte animată. O mulțime de turiști continuă cu o plimbare vizita de la Louvre sau sosesc la muzeu prin această grădină.
La capătul grădinii am ajuns la Place de la Concorde, de unde se vede și Turnul Eiffel și de unde începe celebrul bulevard Champs-Elysées, pe care eu l-am văzut numai noaptea, din autobuz.
Ne-am relaxat în grădinile astea, ne-am și așezat, era foarte chilly, am avut un feeling foarte parizian aici.
Cartierul Latin, un loc plin de viață
Cartierul Latin este o zonă aflată în centrul Parisului, aproape de Sorbona. Noi l-am văzut atât seara – când ne îndreptam pe jos către Notre Dame, să vedem incendiul, cât și pe timp de zi, când am revenit ca să vedem ravagiile făcute de foc, iar mai apoi am oprit în Cartierul Latin pentru a lua masa. Întrucât se află aproape nu numai de Sorbona, ci și de multe alte unități de învățământ superior, acesta este cunoscut pentru viața sa studențească. Fiind plin de bistrouri, cafenele și baruri, este acum și un loc foarte turistic.
Vă recomand să mâncați aici cel puțin o dată în timpul șederii voastre în Paris – este o atmosferă foarte faină, mâncarea este diversă, pe străzi se cântă, deseori, live; în plus, sunt multe cinematografe în zonă. De altfel, se cheamă Cartierul Latin pentru că, pe vremuri, limba latină era folosită intens la universități și în apropierea acestora, aici, pe aceste străzi.
Cartierul Montmartre și Bazilica Sacre Coeur
Dintre toate locurile din Paris, foarte tare am așteptat să ajung în Montmartre, despre care auzisem atâtea. Cartierul artiștilor și al artelor este, de fapt, un deal aflat în nord, în arondismentul 18 al capitalei franceze. De cealaltă parte, în sudul Parisului, un asemenea cartier idilic este Montparnasse, unde din păcate nu am mai ajuns. Și nici în Marais, deși am fi dorit.
Aici, în Montmartre, unul dintre cele mai interesante lucruri este să îi urmăriți pe pictorii care lucrează pe străzi. Este o lume fascinantă. Pe vremuri, mai ales în perioada Belle-Époque, aici și-au făcut veacul o serie de artiști, pictori, scriitori și poeți; în zonă au locuit, printre ații, Dali, Monet, Picasso și Van Gogh. Montmarte mai are și acum o vrajă aparte. Este plin de restaurante, baruri și cafenele, turiștii vin buluc aici, să guste din această felie de Paris autentic.
Am revenit și a doua oară în Montmartre și am cinat aici de două ori. Am mâncat confit de canard (rață confiată) și viande grilée (vită la grătar), respectiv am băut vin roșu pe o terasă clasică, aglomerată și aflată pe trotuar; iar într-o altă seară am mâncat crépes (clătite) într-un interior și am băut vin alb. Trés parisienne!
Nu am ocolit nici terasele cu bere, nici cele cu Aperol – ne-a plăcut în Montmartre, așa că am petrecut câteva ore bune pe străzile ei înguste și pitorești. Fațadele clădirilor de aici sunt fascinante, vitrinele magazinelor te îmbie să intri, atât de drăguț sunt amenajate. Arată de poveste!
Am vizitat, bineînțeles, Bazilica Sacre Coeur, inaugurată în urmă cu fix 100 de ani. De pe treptele acesteia, în față ți se așterne o superbă panoramă a Parisului. Pe Montmartre se poate urca și cu un funicular.
Et en fin, cimitirul Pere Lachaise
Un alt spot foarte atractiv pentru turiștii de la Paris: cimitirul Pere Lachaise, cel mai mare cimitir din capitala franceză, în care sunt înmormântați sute de personalități. Unul dintre cei mai celebri este Jim Morrison (The Doors). La mormântul acestuia sosesc, zi de zi, cârduri întregi de vizitatori.
Aici se odihnesc, printre alții, Edith Piaf, Edgar Allan Poe, Chopin, Maria Callas, Honore de Balzac, Moliére, Alphonse Daudet, Proust, Oscar Wilde, Richard Wright, Modigliani, La Fontaine…. Dar și românul George Enescu (aici, Enesco) și românca Elvira Popescu.
Pentru a găsi câte un mormânt, vei avea nevoie de o hartă a cimitirului. Unele dintre locurile de veci sunt, însă, marcate și pe Google Maps. Cimitirul este imens (are aproape 50 de hectare) și este gândit ca un parc.
Fiind un cimitir de 200 de ani, aici sunt o mulțime de cavouri și morminte extrem de vechi, foarte fascinante ca arhitectură. Multe dintre ele, adevărate opere de artă.
Aleile sunt fie largi, fie înguste, pe alocuri trebuie să urci trepte. Chiar este un loc propice pentru a face o plimbare încărcată de istorie. Copacii care învăluie aleile arată fantastic; au, și ei, o vârstă respectabilă, la fel ca cimitirul în sine.
Vă spuneam, în articolul precedent, că din lipsă de timp am scăpat câte ceva și că este posibil să mai revin la Paris. Obiectivele acestea, care cred eu că merită să fie văzute, sunt următoarele: Louvre (interior), Catacombele (aici am fost, dar era o coadă imensă și nu am mai stat să așteptăm), Panteonul, Muzeul Invalizilor (interior), cimitirul Montparnasse (unde este înmormântat Brâncuși), cartierele Montparnasse și Marais.
Într-o ședere mai lungă, probabil că aș merge să văd și Versailles. Pe lângă Arcul de Triumf am trecut în mare grabă, cu transportul în comun, la fel și pe Champs-Elysées, unde poate că ar fi meritat să facem o plimbare. Un alt muzeu pe care am fi dorit să îl vedem este Air and Space Museum de la aeroportul din Le Bourget. Dacă vă interesează istoria Concorde-ului, de exemplu, this is the right place for you! Un loc care suscită interesul multora, dar nu și al meu, este Disneyland-ul. Dacă aveți copii, probabil că este un program obligatoriu.
***
Ceea ce am văzut însă și a fost un lucru absolut fascinant, extraordinar, demențial, nemaivăzut, minunat, senzațional etc.: expoziția imersivă Van Gogh de la Atelier des Lumiéres, intitulată „La nuit etoiléé” („A starry night”).
Să te afli nu ÎN FAȚA picturii, ci, cumva, ÎN pictură, totul însoțit de muzică, mi s-a părut un lucru minunat de experimentat… Atenție: trebuie să vă achiziționați biletele de intrare din timp. Interesul este foarte mare și nu se pot procura bilete pentru aceeași zi. Expoziția se va încheia la 31 decembrie 2019. Dacă vă interesează, mai aveți un pic de timp să ajungeți acolo. Vezi un scurt clip despre expoziție, aici.
***
În încheiere, ce pot să spun, decât: Paris, tu es très belle! Chiar dacă, din păcate, capitala franceză este extrem, dar extrem de jegoasă. Din punctul meu de vedere, un lucru inadmisibil pentru un oraș de o asemenea anvergură, cu o asemenea istorie, cu atât de mult turism!