Mi-am lăsat inima în insula Lanzarote din Canare.❤️ V-am prezentat, de-a lungul articolelor de până acum, o mulțime de locuri în care am fost. Și încă nu am terminat! În acest ultim articol despre Lanzarote vreau să vă mai spun de unele despre care nu am scris încă. Poate nici nu vă vine să credeți că am stat acolo doar o singură săptămână – mai mult decât atât, eu am mai și lucrat între timp! – și totuși am reușit să vedem atâââât de multe lucruri! O mașină închiriată și mult chef de descoperit: este tot ceea ce aveți nevoie pentru a cunoaște comorile acestei insule.
Când mă gândesc la frumusețile naturale ale insulei Lanzarote, îmi vin în minte în primul rând peisajul vulcanic fabulos, despre care am scris deja. Însă plajele din Lanzarote merită, de asemenea, să vă spun câte ceva despre ele. Sunt foarte multe și unele dintre ele arată foarte… marțian. În timp ce exploram insula cu mașina, am oprit din loc în loc pentru a vedea malurile stâncoase ale insulei. Locuri ca El Golfo, Orzola sau Los Hervideros ne-au plăcut foarte mult.
La El Golfo găsiți un lac foarte straniu, cu apă de culoare verde, și o panoramă fantastică asupra Oceanului Atlantic. Tot aici funcționează un restaurant care ne-a fost recomandat călduros: Costa Azul.
În imediata vecinătate se află Los Hervideros, o plajă stâncoasă foarte sălbatică, unde puteți urmări ore în șir valurile care se sparg la mal. Este o activitate foarte relaxantă, Oceanul Atlantic oferă un spectacol fabulos.
Tot în apropiere se află și Salinas del Janubio, salinele din Lanzarote, care merită de asemenea să aruncați o privire. Noi nu am prins un moment prea interesant, depinde cum aveți norocul. Mi-ar fi plăcut să prindem niște „piramide” sau conuri din sare, cum am văzut pe internet, dar acum nu a fost cazul.
În nord, plaja Orzola mi-a plăcut foarte mult. În drum spre ea, peisajul era de vis! Am prins și un curcubeu după o ploaie ușoară, care a durat vreo 30 de secunde. Plaja aceasta are și nisip!
O plajă foarte populară este Playa Blanca, în sud. Este una dintre locurile preferate ale turiștilor, fiind vorba de un orășel dezvoltat, cu multe locuri de cazare și multe restaurante. Pentru un prânz aici, vă recomand restaurantul Tipico Canario, chiar pe faleză. Nu ratați outletul de pe plajă, prețurile și marfa sunt foarte bune, noi am plecat încărcați cu plase, am cumpărat, de exemplu, încălțăminte de piele Made in Spain.
Locul în care am stat noi se numea Playa Honda. Se afla chiar în apropierea aeroportului și ne-a plăcut foarte mult. Era liniștită, totuși aveai în apropiere tot ceea ce era necesar: aeroportul, un mic mall cu supermarket, restaurante ș.a.m.d. Noi am cinat de foarte multe ori la Opera Bistro, un loc care ne-a fost recomandat și nu ne-a dezamăgit niciodată. Noroc cu recomandarea, că la cum arăta pe dinafară, nu cred că ne-ar fi atras.
Recomand să vizitați, neapărat, măcar una dintre cramele de pe insulă. Viile din Lanzarote arată complet diferit față de tot ceea ce ați văzut vreodată. Aici, oamenii au trebuit să se adapteze în adevăratul sens al cuvântului. Vântul suflă foarte tare, iar precipitațiile lipsesc cu desăvârșire. Singurul mod în care se poate cultiva via este să sapi niște conuri în pământ: pereții acestuia, uneori „dublați” și cu niște gărdulețe din pietre vulcanice, protejează planta de vânt, iar în zori, roua este adunată și curge la bază, oferind rădăcinilor apa atât de necesară. Vinul alb vulcanic care se face pe Lanzarote este delicios, eu vă recomandă Bodega La Geria și vinul lor alb sec, Malvasia Volcanica.
Un alt loc spectaculos pe care l-am văzut a fost Cueva de los Verdes, o peșteră formată de un râu de lavă care a curs în subteran și a săpat și lăsat în urmă această peșteră. Se vizitează în grupuri organizate, cu ghid, și chiar merită efortul de a sta la coadă pentru bilete. În mijlocul ei se țin și concerte, pentru că acustica este excelentă. În peșteră există și un lucru secret, pe care turiștii care-l vizitează sunt rugați să nu îl destăinuie nimănui, în așa fel încât toată lumea să poată fi la fel de surprisă de acest mister din Cueva de los Verdes. Păstrez și eu secretul.😉
Într-o zi am vizitat și capitala insulei, orașul Arrecife. M-am plimbat pe faleză și pe câteva dintre străduțele pietonale din apropierea acesteia, unde am descoperit și câteva magazine interesante, printe care un outlet United Colors of Benetton, cu prețuri deosebit de mici. Am luat prânzul la micul restaurant El Rincon de Javi y Lourdes. Arrecife merită o plimbare de o jumătate de zi, aș spune.
Un alt loc care ne-a plăcut forte mult a fost Museo Tanit, muzeul etnografic al insulei Lanzarote. O colecție atât de bogată, că ne-ar fi trebuit mult mai mult timp ca să putem să analizăm mai cu atenție măcar o mică parte dintre obiectele expuse. Merită să mergeți chiar și pentru o oră, însă.
Lanzarote merită, pur și simplu!
Ca recapitulare, în articolele precedente v-am recomandat locuri ca: Fundación César Manrique, fosta casă din Tahiche a artistului local César Manrique; Casa Museo César Manrique, casa sa din Haria; Los Villareales, proiectul rezidențial devenit atracție turistică; Casa Museo del Campesino, un fel de muzeu al satului; LagOmar, faimoasa casă vulcanică a actorului Omar Sharif; Jameos del Aqua, centru de artă, cultură și turism, într-o peșteră vulcanică; Mirador del Rio, cafenea panoramică de unde se vede insula vecină La Graciosa; El Diablo, restaurantul panoramic din Parcul Național Timanfaya. Toate spectaculoase, niciuna să ne fi dezamăgit! Dimpotrivă.
Nu am cuvinte să vă exprim cât de mult mi-a plăcut această insulă, ce loc special ocupă acum în inima mea. Un loc atât de straniu, atât de altfel, atât de frumos. Un loc pe care nu îl voi uita niciodată, pentru că este un exemplu excelent de „așa da”, un loc în care se face turism cu cap, în care tradițiile sunt respectate și protejate, în care totul se potrivește. Inutil să vă mai spun: abia aștept să descopăr și celelalte insule din zonă.❤️
