În iunie 2012 am însoțit o echipă din Ungaria la filmările pe care le-au realizat pentru un film documentar, în diverse locuri din județul Timiș. În timpul periplului nostru prin împrejurimile Timișoarei am revăzut unele locuri dragi. Dar am ajuns și în unele în care nu am mai fost vreodată. Cramele Recaș îmi erau, de exemplu, cunoscute. Însă a fost pentru prima oară când am ajuns la Petrovaselo și la Crama Petro Vaselo.🍷
Într-una din zile am plecat din Timișoara în direcția Recaș, pentru a filma în Parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou și la două dintre cramele cu care județul nostru chiar se poate mândri: Cramele Recaș și Crama Petro Vaselo.
Cramele Recaș: cele mai renumite vinuri din Banat
Cramele Recaș se bucură de un foarte mare renume și succes. Este una dintre cele mai importante crame din România și cea mai mare din vestul țării. Mie viile lor îmi sunt dragi pentru că strămoșii din partea tatei au trăit, cu toții, în zona din apropierea Recașului. În locul acesta, vin s-a produs de foarte multe secole. Însă compania actuală, Cramele Recaș S.A. a fost ȋnființată după Revoluție, ȋn 1991.
Cea mai veche mențiune despre existența viilor de la Recaș datează din 1447. Într-un act se arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului a cumpărat viile de la Ioan și Ecaterina Magyar. Clădirea de acum a cramei, a cărei fațadă cu cărămidă este una foarte ușor recognoscibilă de către orice bănățean serios, a fost construită la 1945. Este renovată și întreținută cu multă grijă, iar la parter funcționează și un magazin de prezentare, pe la care noi trecem destul de des. (Un alt magazin de prezentare se află chiar în interiorul orașului Recaș.)
Consumatorii de vin din Timișoara cunosc foarte bine locul acesta, pentru că este unul în care sunt organizate o serie de degustări de vin și diverse alte evenimente. Iar turiștii care dedică mai mult timp descoperirii Timișoarei și a împrejurimilor trec, și ei, pe aici. Potrivit datelor disponibile pe internet, în fiecare an, Cramele Recaș sunt vizitate de aprox. 15 000 de oaspeți, din țară și din străinătate.
Sala de degustare se află la nouă metri sub pământ. La fel și vinoteca și sala de baricuri, în care se află sute de butoaie din lemn. Am avut ocazia să le văd atât împreună cu echipa de filmare, cât și cu alte ocazii în care am participat, aici, la niște degustări de vin care au fost absolut memorabile. Una dintre ele, susținută chiar de către regretata Luci Pârvu, „doamna vinului românesc”.
Compania administrează peste 1000 de hectare de viță de vie și deține un portofoliu foarte bogat de branduri de vinuri. Aș vrea să amintesc de patru dintre ele.
Solo Quinta, Conacul Ambrozy, La Stejari, Schwaben Wein
În primul rând, trebuie să vă spun despre un vin rar: Solo Quinta. Acesta este un cupaj neobișnuit, între patru soiuri albe și un soi roșu. În 2011, la Paris, cu un an înainte de filmarea despre care vă spun, ediția din 2010 a acestui vin a fost premiat cu cea mai mare distincție obținută vreodată de un vin din România. De atunci, soiurile folosite pentru acest vin se schimbă în fiecare an, în funcție de strugurii care dau cea mai bună performanță în acel sezon. Este un vin excepțional, iar acest lucru îl dovedește și faptul că a ajuns în listele de vin a câtorva dintre cele mai bune restaurante din lume, încununate cu stele ale Ghidului Michelin. De exemplu, în restaurantele lui Gordon Ramsay.
M-am bucurat să descopăr că există și un vin numit Conacul Ambrozy, realizat în memoria familiei nobiliare despre care am scris în articolul despre parcul dendrologic de la Bazoșu Nou. Este un vin alb dulce și elegant, făcut din struguri de Sauvignon Blanc.
La Stejari este o gamă super-premium, care include două vinuri: unul alb, un Chardonnay baricat onctuos și plin de savoare, care a obținut medaliile de aur la trei dintre cele mai reputate concursuri internaționale: Berliner Wein Trophy (Germania), Mundus Vini (Germania) și Vinalies Internationales (Franța), respectiv unul roșu, un Merlot nefiltrat, maturat și el în lemn de stejar.
Schwaben Wein este cel mai accesibil vin îmbuteliat produs de Cramele Recaș: vinul șvabilor, simplu, dar bun. Este foarte renumit și îl găsiți de cumpărat cam peste tot.
Soiurile de struguri cultivate de Cramele Recaș sunt foarte diverse, zona viilor de la Recaș având o foarte bună expunere la soare, cu pante în direcție sudică și vestică. Producția de vin se ridică la peste 32 de milioane de litri pe an. Se face și foarte mult export.
Istoria și produsele Cramele Recaș pot fi descoperite în cadrul unui program de vizită a plantației și a cramei, cu degustări de vin în adâncul hrubelor vechi de peste 50 de ani. Iar un eveniment la care nu am ajuns niciodată, dar care pare a fi unul foarte frumos, este cel pe care cramele îl organizează în fiecare toamnă, atunci când începe culesul strugurilor. Este o festivitate, o sărbătoare întreagă, cu fete îmbrăcate în haine tradiționale. Ceva ce merită văzut, cred, și de către timișeni, și de către turiștii care vizitează zona.
În 2015, atunci când a avut loc nunta noastră, pentru noi a fost foarte important ca pe mese să avem vin local: am ales, atunci, vinuri de Recaș.
Crama Petro Vaselo, cu o vie certificată biologic
Crama Petro Vaselo se află în satul Petrovaselo, la o aruncătură de băț de Cramele Recaș, dar are o poveste cu totul diferită. A fost înființată în 2002, de o echipă mică. Membrii acesteia și-au propus să intre în lumea vinurilor și să dovedească faptul că pentru o echipa tânără si energică, doar cerul este limita. Via de aici este una certificată biologic.
În 2012, când am fost acolo, drumul care conducea în sat era așa cum se poate vedea în imaginile de mai jos. Însă zona are un farmec deosebit, este o atmosferă rurală tipic bănățeană. Compania deține, aici, o suprafață de aprox. 170 de hectare. Aproape toate sunt dispuse spre sud, iar dintre ele, 42 sunt plantate cu viţă de vie. Proprietar este un italian din provincia Treviso.
Dealurile cu vie se află în jurul satului Petrovaselo și sunt dispuse ca un amfiteatru, creând, astfel, un microclimat în care condiţiile meteorologice favorizează viticultura. Crama a fost numită Petro Vaselo, scris separat. Iar ca obiectiv, fondatorii și-au propus să obțină struguri de cea mai bună calitate, dar să o facă cu respectarea mediului înconjurător.
De ce s-a ales cultura organică? Tratamentele bio conţin mai multe substanţe organice și, desigur, au costuri mai mari, necesită și mai multă muncă. Dar ele dăunează mai puţin florei și faunei și nu în ultimul rând sănătăţii consumatorilor, scrie pe pagina de internet a cramei. Podgoriile Petro Vaselo sunt separate de alte culturi și sunt protejate, în unele părţi, de parcelele de pădure pe care compania de deţine. Generaţiile viitoare ar trebui să se bucure de mediul înconjurator cel puţin la fel de mult ca și noi, este crezul acestei crame.
Crama este complet subterană și a fost proiectată pentru a continua procesul de vinificaţie cu aceeași abordare din vie: strugurii ajung în cramă gravitaţional și, odată ajunși, trec prin două selecţii manuale pentru a îndepărta orice ciorchine considerat impropriu. Lucrările mecanice sunt reduse la minimum și, la fel ca în podgorie, dexteritatea operatorilor joacă un rol fundamental în evoluţia fermentaţiei și rafinării.
În iunie 2012, în timp ce vizitam plantațiile și înainte să coborâm în cramă, cerul era, deja, plin de nori amenințători. Iar cât timp am filmat în subteran, deasupra noastră s-a dezlănțuit o furtună de vară puternică, dar scurtă. Când am ieșit de sub pământ, ne-am bucurat de priveliștea unor nori fabuloși deasupra dealurilor din jur. Și chiar de un curcubeu! Această amintire mi-a rămas adânc întipărită în minte. Mirosea super!
Vinurile Petro Vaselo sunt vinuri organice
Vinurile de aici sunt unele organice și fără sulfiți. Pentru că pe tot parcursul procesului de producţie mustul și apoi vinul este manipulat în absenţa oricărui contact cu oxigenul, la sfârșitul fermentaţiei se ajunge fără a adăuga antioxidanţi, cum ar fi sulfiţii. După procesul de fermentare, toate vinurile sunt supuse unei perioade de rafinare. Maturarea se face atât în recipiente mici, cât și în recipiente de lemn cu o capacitate mai mare (până la 7500 litri). Toate vinurile roșii de la Crama Petro Vaselo sunt nefiltrate.
Vinurile de aici au niște denumiri foarte interesante. De exemplu, Bendis, care este zeiţa dacică a nopţii, a legăturilor matrimoniale și a magiei. Kotys, care este zeiţă tracică similară Persephonei. Melgis, care este un nume feminin dacic. Multe dintre vinuri sunt unele premiate, inclusiv cu medalii de aur obținute în concursuri internaționale.
În viile de la Petrovaselo au loc diverse evenimente pentru public. Unul dintre ele este petrecerea anuală Petro Vaselo, cu treasure hunt prin vie, în stil… aristocrat. Iar un altul, Trail Run Petrovaselo: o ieșire pe dealurile Banatului, prin păduri, prin sate bătrâne, prin vii.
Petrovaselo este (sau a fost) un sat sârbesc. La origine, în sat s-au stabilit patru familii sârbe. Dar locul în care au venit pentru prima dată a fost Gornie Seliste, care înseamnă „așezarea mare” și care este, de fapt, locul unde se găsește, astăzi, crama. Au locuit aici timp de câţiva ani. Dar atunci când familiile şi turmele de oi s-au mărit, au trebuit să se mute într-o zonă mai mare. În final, una dintre familii, cea a lui Petru, s-a mutat și a treia oară. A făcut-o lângă un izvor, iar locul acela a devenit Petrovaselo de astăzi. Acest lucru explică și numele satului: Petrovo Selo, „satul lui Petru”. Astăzi aparține de orașul Recaș, aflându-se la numai 6 km de acesta.
Dacă este să vorbim de chestii de suflet, pentru mine, dealurile cu viță de vie de la Petrovaselo sunt la fel de importante precum cele de la Recaș. Tot datorită unei legături de familie: o parte dintre străbunicii lui Alin, din partea tatălui, au fost sârbi și au locuit aici.
*În articolul viitor voi scrie despre Crama Val d’Or (Dealurile Silagiului, Buziaș).