bazoșu nou toamna

Desculță prin județul meu (1). Parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou, o bijuterie

În urmă cu opt ani, în iunie 2012 am însoțit o echipă de filmare din Ungaria care a realizat un film documentar despre diverse locuri din Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. În toată schema asta, mie mi-a revenit sarcina și bucuria de a însoți realizatorii peliculei în diverse locuri din județul Timiș. Printre care și la Bazoșu Nou!❤️

bazoșu nou

Am fost cea care le-a făcut itinerariul și traseul exact, cea care le-a aranjat întâlnirile și care s-a asigurat că totul merge ca pe roate. În plus, am făcut și pe traducătorul pentru ei, peste tot pe unde am fost. Munca asta de aproximativ o săptămână a fost o mare plăcere pentru mine, care m-a îmbogățit din punct de vedere profesional și prin intermediul căreia am ajuns în multe locuri din județul Timiș în care nu mai fusesem niciodată!

Filmările au început în Timișoara, însă în această serie de articole despre județul Timiș nu voi scrie despre acestea. Pentru cei curioși voi enumera, însă, locurile în care s-a filmat în orașul de pe Bega: Piața Operei, Piața Libertății, Piața Unirii, Piața Sfântul Gheorghe, cartierele Fabric, Iosefin și Elisabetin, Restaurantul Club XXI, Enoteca de Savoya, Catedrala Mitropolitană și Colecția de Artă a Arhiepiscopiei Timișoarei, Bastionul Theresia, Castelul Huniade (Muzeul Banatului), Palatul Episcopiei Romano-Catolice, Catedrala Episcopală Ortodoxă Sârbă și Palatul Episcopiei, Memorialul Revoluției, Muzeul de Artă (Palatul Baroc).

Filmare în Parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou

Într-una din zilele în care am filmat prin județ, am luat-o în direcția Recaș. Urma să ajungem în următoarele trei locuri: la Bazoșu Nou, la Recaș și la Petrovaselo. La Bazoșu Nou, interesul realizatorilor a fost suscitat de renumitul parc dendrologic din localitate, cât și de Hotelul „Stejarul” și restaurantul acestuia.

Parcul acesta dendrologic se află la aprox. 20 de km de Timișoara, într-o zonă cuprinsă între râurile Bega și Timiș. Din 1994 are statutul de arie protejată pentru ocrotirea biodiversității de aici. În 1954 a primit și statutul de rezervație științifică, iar în 1982 a fost declarat monument al naturii. Face parte și din Asociația Internațională a Grădinilor Botanice.

Parcul reprezenta mare interes pentru echipa de filmare, pentru că, în plus față de faptul că este una dintre  atracțiile turistice ale județului Timiș, bazele sale au fost puse de o familie nobiliară maghiară.

La hotel, bucătarul-șef a pregătit și câteva dintre specialitățile casei, în așa fel încât în cadrul filmului să fie prezentă și gastronomia locului. N-aș putea să vă mai spun ce preparate erau, dar țin minte că erau și unele din vânat.

Un parc pe care eu îl îndrăgesc mult

Mie parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou nu îmi era, deloc, necunoscut. Mai filmasem aici pentru emisiunea în limba maghiară, de pe TVR Timișoara și TVR3. În plus, era și este unul dintre locurile care îmi plac foarte mult.

Am făcut destul de multe plimbări prin acest parc. Dacă nu l-ați vizitat, încă, vă recomand din suflet o escapadă de weekend aici, pentru că este un loc superb. Un loc din care pleci încărcat de energie!

Prima oară când filmasem eu acolo, Parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou împlinise 100 de ani. Destul de puțini cunoșteau istoria sa, iar eu am vrut să o prezint în cadrul emisiunii pe care o făceam la TVR Timișoara.

Istoria parcului a început în urmă cu peste un secol

Parcul acesta a fost înființat în anul 1909, de către doi frați ai familiei nobiliare Ambrózy, baronii István și Lajos. Au făcut-o cu ajutorul nepotului Andor. Acesta din urmă lucra la Ambasada Austro-Ungariei în Statele Unite ale Americii și le-a adus unchilor săi o mulțime de specii exotice de arbori – din arboretumul Arnold al Universității Harvard.

Despre Ambrózy István – care mai târziu a purtat și numele de familie al soției sale – și anume, Migazi – mai trebuie știut că a pus și bazele unui parc dendrologic în Slovacia. Acela este cel mai mare arboretum din țară, acum. Totodată a realizat unul și în Ungaria, parcul dendrologic Jeli (județul Vas). Și acesta este, acum, cel mai mare arboretum din Ungaria, mi-a spus, atunci când am filmat în parc, istoricul local Szekernyés János.

În rândul acestor parcuri se înscrie și cel de la Bazoșu Nou, care în zona de vest a țării este cel mai mare și cel mai important. Chiar și în România, parcul acesta reprezintă una dintre cele mai de valoare colecții. Inițial, locul a fost populat cu zeci de specii botanice de pe continentul nord-american. Acum are o suprafață de 60 de hectare și nu mai puțin de 1200 de specii sunt prezente aici. De pe toate continentele!

Cu decenii în urmă, parcul acesta a fost înscris într-un program internațional de schimb. În fiecare primăvară sunt adunate semințe, iar toamna se realizează un catalog al acestora. Din acesta, partenerii parcului pot alege speciile dorite, am aflat de la cercetătorul Ioan Adam, care la momentul filmării din 2009 era director al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și care se ocupa de parc deja de 30 de ani. În parc există și o pepinieră destinată cultivării unor specii exotice! Tot aici se află și cel mai bătrân stejar din județ: are peste 500 de ani, o circumferința de șase metri și o înălțime de 30 de metri.

Familia nobiliară Ambrózy, uitată între timp

Baronul Ambrózy și-a dorit ca în mijlocul parcului să se afle un castel mare. Pe care l-a și construit. Avea nu mai puțin de 100 de camere, iar ridicarea sa s-a încheiat chiar după Primul Război Mondial. Din păcate, castelul nu a ajuns să fie locuit, niciodată. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, zona aceasta i-a revenit României. În 1934, parcul a fost cumpărat de statul român. Care, în mod curios, nu a vrut să cumpere și castelul… De aceea, mai târziu, el a fost demolat, iar materialul de construcție a fost vândut localnicilor din Bazoșu Nou, care și-au ridicat casele din acesta. Astăzi mai există doar turnul de apă. În castel a existat și apă curentă.

Între timp, marea familie nobiliară Ambrózy a fost dată uitării. Atunci când am fost să filmăm în satul natal al baronului, Giarmata, cripta familiei se afla într-o stare deplorabilă. Nimic nu sugera că acolo se odihneau trupurile neînsuflețite ale peste o duzină dintre membrii acestei familii nobiliare. O explicație ar putea fi faptul că acea parte a familiei care trăia în județul Timiș a rămas fără moștenitori. Chiar și Andor a fost, deja, un copil adoptat. Din acest motiv, atunci când a fost așezat pe criptă, blazonul familiei a fost direcționat cu capul în jos. Asta semnifică faptul că familia a dispărut.

Amintirea familiei Ambrózy mai este păstrată la Biserica Evanghelică Luterană din P-ţa Ionel I.C. Brătianu din Timişoara. Acolo, pe perete, există un blazon înrămat, pentru că terenul de sub biserică a reprezentat o donație a familiei Ambrózy.

Dacă sunteți în căutarea unui loc propice pentru o plimbare în aer liber, bijuteria aceasta de parc se află la o aruncătură de băț de Timișoara și merită o vizită! Parcul este frumos în orice anotimp, dar eu prefer să îl văd toamna, din motive lesne de înțeles.🍁🍂

*În articolul următor vom vizita Cramele Recaș și Crama Petro Vaselo. 

2 thoughts on “Desculță prin județul meu (1). Parcul Dendrologic de la Bazoșu Nou, o bijuterie”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × one =