Lefkada (în greacă: Λευκάδα) este o insulă situată în partea de vest a Greciei și este una dintre Insulele Ionice. De fapt, nu este chiar o insulă, ci mai degrabă o peninsulă, deoarece este separată de continent numai de un canal artificial mic, îngust. Peste acesta se poate traversa pe un pod de numai 20 de metri. Așadar, nu se călătorește cu feribotul. Pe calea aerului se poate ajunge aici prin aeroportul de la Preveza (aflat la 20 de minute). Este un loc extraordinar de frumos, cu o istorie bogată, cu plaje cu o apă foarte albastră și cu peisaje montane minunate. Are și o gastronomie remarcabilă.
Am fost în Lefkada în vara lui 2016, dar prima mea vizită în Grecia a avut loc în urmă cu peste 10 ani – într-un context complet diferit și într-o total altă parte a țării, în est. În 2016 s-a întâmplat că o bună prietenă a câștigat o excursie pentru două persoane, pe această insulă, și m-a invitat să o însoțesc. O ocazie super! Și culmea a fost că acest concediu a avut loc prin intermediul aceleiași agenții de turism cu care fusesem în Grecia pentru prima oară, în 2005: Ultramarin Timișoara.
Cele mai bune plaje din Lefkada
Aici este (era) una dintre cele mai frumoase plaje din Grecia: plaja Egremni. De ce am pus, în paranteză, cuvântul „era”? Pentru că în anul premergător vizitei mele acolo, în noiembrie 2015, un cutremur care a avut loc în Grecia a distrus aproape complet plaja asta. A avut 6,1 grade pe scala Richter, epicentrul său regăsindu-se la o adâncime de 5 kilometri, sub mare, undeva între insulele Lefkada și Corfu. Aproape că a distrus faimosul Egremni. În clipul de mai jos se poate observa cum o parte dintre stânci se prăbușesc și acoperă câte ceva din plajă.
Astăzi Egremni este o plajă mult mai îngustă. Dar încă foarte frumoasă! Am ajuns acolo cu o excursie cu vaporul, vizitarea acestui loc fiind, desigur, una dintre atracțiile principale ale oricărei excursii.
Dacă aș vrea să exagerez puțin, aș putea spune că unii aproape că și-au găsit sfârșitul acolo. Deși ghidul nostru a atras atenția tuturor să NU se apropie prea mult de perete – deoarece încă mai cad pietre – o mulțime de turiști și-au așezat, totuși, prosoapele în umbra dată de stâncă. Și într-adevăr, la un moment dat s-a auzit un zgomot extrem de ciudat. Iar în secunda următoare pe plajă au căzut o grămadă de pietre mai mici sau mai mari – a fost ceva suprarealist! Cădeau pietre ca din cer, iar oamenii alergau speriați spre apă… Din fericire, nu s-a întâmplat nimic rău.
În imediata apropiere a plajei Egremni se află Porto Katsiki (adică Plaja Caprelor), unde am ajuns și noi. Apoi am ajuns și pe plaja Kathisma, care este una dintre cele mai amenajate plaje ale insulei, unde se poate face și kitesurfing. Cel mai mult mi-a plăcut că aici apa mării are o culoare albastră absolut uimitoare – în plus, toată plaja arăta exact ca plaja Ölüdeniz din Turcia. Am fost șocată de asemănarea izbitoare. Ape atât de albastre ai crede că găsești numai insulele tropicale.
Insulele vecine cu Lefkada
Ca să numesc doar câteva dintre ele… Ithaca, de exemplu, a devenit cunoscută datorită eroului din Homer. Se presupune că această insulă ar fi fost căminul lui Odiseu (iar potrivit unui arheolog de origine germană, a fost, de fapt, Lefkada). Am mai aflat că de pe această insulă s-a aruncat în mare, din apropierea farului, o poetă îndrăgostită de un bărbat mult mai tânăr decât ea.
Astfel de povești ni se spuneau dacă participam la una dintre excursiile cu vaporul, cu plecare dintr-un port sau altul, de exemplu de la Nidri, și în cadrul cărora ne plimbau printre insulele vecine cu Lefkada. La doar trei kilometri de Ithaca se află insula Cephalonia, unde, din păcate, am petrecut doar o oră. Aici am (fi) făcut o plimbare minunată, pe niște străzi cu un puternic aer de vacanță (dacă am fi avut mai mult timp la dispoziție). Terasele confortabile ne invitau, parcă, să ne așezăm. Ca să nu mai vorbesc de oferta bogată de magazine de suveniruri, cu produse care mai de care mai faine… Dar despre ceea ce se poate cumpăra aici interesant, mai târziu.
Ne-au dus și la insula Meganisi, unde ni s-a prezentat faimoasa grotă accesibilă numai de pe mare, în care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un submarin grecesc a stat ascuns timp de luni întregi. De aici, din peștera asta de zeci de metri, submarinul Papanikolis a luat în colimator navele germane de ocupație. Și vaporul nostru și-a băgat nasul aici. A fost interesant, cei care s-au aflat pe deck, aproape că au putut atinge cu palmele lor tavanul grotei.
În timpul excursiei cu vaporul, ni s-a tot povestit istoria marelui bogătaș grec Aristotel Onassis ( decedat în 1975) și a familiei sale. Am fost să vedem și insula Skorpios, aflată astăzi în proprietate privată rusă. În 1968, aici a avut loc nunta dintre Onassis și Jacqueline Kennedy. Ni s-a prezentat, de asemenea, plaja pe care, în 1970, un paparazzo italian i-a făcut fotografii lui Jackie. Văduva președintelui american ucis făcea plajă în pielea goală pe insula noului său soț, Onassis. (Am avut chiar și ocazia de a face o baie aici.) Fotografiile acelea au făcut mare vâlvă atunci. Aristotel Onassis a fost cel mai bogat om din lume la vremea lui.
Alte locuri și atracții ale Lefkadei
Merită să vă înscrieți și pentru o excursie în care veți ajunge, cu autobuzul, la principalele atracții ale insulei. Sau, dacă aveți dispoziția necesară, puteți închiria o mașină sau o motocicletă în acest scop. Noi am ajuns cu autobuzul în câteva locuri interesante.
Am văzut, scurt, capitala insulei: orașul numit tot Lefkada. Am vizitat cetatea Santa Maura (Agia Mavra), construită de franci, în secolul al XIII-lea și care se află lângă locul în care se traversează canalul pentru a ajunge pe insulă. Numele cetății provine de la sfântul a cărui icoană o putem vedea în capela de aici, și care este, de altfel, considerat a fi protectorul tinerilor căsătoriți.
Cetatea are o poveste interesantă, la fel și bisericuța, dar nu vreau să vă spun chiar tot, altfel ce va mai fi nou pentru voi, dacă veți călători vreodată în Lefkada?
De aici ne-am îndreptat către mănăstirea Faneromeni, cea mai mare și mai cunoscută mănăstire a Lefkadei. Are și un muzeu, este înconjurată de o frumoasă curte și deține o panoramă frumoasă asupra mării.
Cu autobuzul am ajuns și în micile sate aflate în interiorul insulei. Din păcate – pentru că a fost caniculă și erau chiar orele după-amiezii timpurii – nu am putut zări localnici, deși mi-ar fi plăcut să văd oameni, fețe. Am mers pe niște drumuri înguste, șerpuite, adesea foarte abrupte, pe alocuri periculoase. Dar șoferul a fost la înălțime.
În timp ce treceam prin sate am aflat mai multe informații interesante. De exemplu, că există așa-numita broderie de Lefkada. Este efectuată exclusiv cu mâna stângă! Motivul? Femeia care a inventat broderia și-a pierdut mâna dreaptă și a lucrat, întotdeauna, cu cea stângă. Mai există și astăzi femei care duc mai departe această broderie, iar pentru a continua tradiția, cu toții lucrează exclusiv cu mâna stângă. Din păcate, programul nu includea o vizită la micul muzeu din Karya, deși eu aș fi fost foarte interesată.
Am ajuns și la Vasiliki, paradisul surferilor. Aici, în capătul golfului se găsește un vânt special, numit Erik, astfel că locul este perfect pentru acest sport. Există numeroase terase foarte pitorești aici, și tot aici am făcut niște cumpărături.
Suveniruri din Lefkada
În timp ce în altă parte nu prea știu ce să cumpăr pentru cei dragi sau chiar pentru mine, aici nu știam la ce să renunț. Degeaba, Grecia a fost întotdeauna în frunte în ceea ce privește artele, iar iubirea față de de frumos este puternic prezentă. Sigur că există și aici o mulțime de chinezării, dar și câte produse frumoase, artizanale sau de înaltă calitate am văzut…
Bijuterii din aur și argint, gablonțuri handmade, multe produse realizate din piele (cum ar fi sandalele făcute manual), decorațiuni și ustensile sculptate din lemn de măslin, haine din in și din alte materiale naturale (toate, modele foarte frumoase, speciale), o ofertă bogată de ulei de măsline, măsline, mirodenii, linte, dar și vinuri fine, siropuri, dulciuri, orice…
Am cumpărat cam de toate, chiar și miere, mai ales că în timp ce parcurgeam drumul cu autobuzul, au existat locuri în care s-a oprit în mod special pentru a achiziționa una-alta de la producători locali.
O atmosferă specific mediteraneană
Nu sunt cel mai mare fan al stilului mediteranean. Dar în Grecia totul era la locul lui. Mi-au plăcut în mod deosebit terasele. Peste tot aceeași combinație de alb cu albastru sau alb cu roșu, decorațiuni de bun gust, mesele puse atât de frumos – o atmosferă foarte diferită față de Croația, de exemplu, unde am petrecut atâtea concedii.
Mi-au plăcut și casele, multitudinea de măslini, străzile și fațadele pline de flori colorate. Vasele imense de ceramică în care erau puse plante diverse. Totul era atât de intim și plăcut. Totodată domnea, peste tot, o atmosferă fenomenală de vacanță.
Ca să nu mai vorbim despre câinii și pisicile care dormeau peacefully sau doar se relaxau la umbră.
Un sentiment de concediu pur, peste tot. Am simțit mereu că da, aici totul este la locul lui, este așa cum trebuie să fie. Seara a fost o încântare să mănânc pe plajă (în ciuda atacului continuu al țânțarilor) și am gustat toate mâncărurile tipic grecești: salata grecească, gyrosul, souvlaki, tzatziki, mousaka și așa mai departe… Și am cerut, mereu, ouzo cu suc de portocale!
Merită să mergeți în Lefkada!
Grecia este impresionantă și am fost destul de surprinsă să aflu că, în 2016, când am fost eu acolo, pe insula Lefkada erau destul de puțin turiști. Unii explicau acest lucru cu teama apărută după cutremurul din noiembrie 2015. Alții credeau că mulți oameni confundă insula Lefkada cu insula Lesbos, unde în 2016 se mai aflau foarte mulți migranți. Acestea ar fi fost motivele pentru care nu au venit atât de mulți oameni în Lefkada.
Mie mi-a convenit că străzile și plajele au fost destul de liniștite. Deși depindea și de stațiune. Noi am locuit în Nikiana, de exemplu. Poate că de asta ne mâncau în halul ăsta țânțarii, pentru că erau mai puțin turiști pe cap de țânțar… La final, un mic sfat: pe Lefkada să mergeți numai înarmați cu produse anti-țânțari, de calitate!
*
(Acest material a apărut pentru prima oară pe portalul Hello Magyarok din Budapesta, în 2016. Articolul este o traducere și adaptare a articolului original în limba maghiară.)