Am văzut la Dubai muzee care m-au impresionat! Se vedea că au fost făcute cu bugete serioase. Dar se vedea și că s-a apelat la oamenii potriviți pentru ca rezultatul să fie unul „wow”. Concept, executare, exploatare: nota 10. Nu, Dubai-ul nu este doar o destinație de fițe – este mult mai mult de-atât! Poate fi chiar și o destinație pentru turism cultural. Astăzi, despre două muzee și despre o moschee.
*Atenție: spoilere!
The Frame
Mi-am dorit să văd clădirea aceasta, o știam de pe internet și îmi plăcea arhitectura sa. Dar nu îmi făcusem temele și habar nu aveam ce reprezintă. Cu atât mai mare a fost surpriza, deci! Ajunși la baza sa, am observat că sus umblă oameni (era o podea transparentă), așa că ne-am apropiat ca să vedem despre ce este vorba. Și am urcat în ea.
The Frame este – precum spune și numele – o ramă, un cadru. Practic, un patrulater: pe laterale sunt lifturile, jos, recepția, sus, o încăpere cu podea transparentă și cu view asupra orașului. Conceptul este „wow”: vizitatorul intră în clădire și este invitat de o gazdă să o ia înspre dreapta și să vizioneze o expoziție despre felul în care s-a format Dubaiul; felul în care s-a transformat, dintr-un sătuc de pescari, în metropola modernă de astăzi. Expoziția este multimedia și este excelent realizată. Este expoziția „Past”.
Apoi, vizitatorul este invitat să urce în liftul din dreapta. Desigur, totul este transparent, așa că în timp ce urci la cucurigu, vezi afară. Plus că se stinge lumina și ai parte și de o muzică special gândită pentru călătoria cu elevatorul.
Sus, vizitatorul coboară din lift și ajunge în Sky Deck, la 150 de metri înălțime, într-o încăpere cu podea transparentă; dar este cu schepsis, pentru că ea devine transparentă numai atunci când pășești pe ea, altminteri este opacă. Aici, o gazdă îți explică tot conceptul: sus este vorba despre „Present”.
Pentru că edificiul este poziționat astfel încât atunci când privești într-o parte, vezi vechiul Dubai, cel cu case mici – ceea ce a fost. Iar dacă privești în cealaltă parte, vezi noul Dubai, cel cu clădiri înalte – ceea ce a devenit. Clădirea cadrează, cumva, orașul – în cele două forme ale sale, cel al trecutului și cel al viitorului. (Cum spuneam, noi am fost la Dubai taman când era ziua națională a Emiratelor Arabe Unite, cu atât mai interesant a fost totul.)
Ești invitat, apoi, să urci din nou în lift – de data aceasta, în cel din stânga. Și crezi că asta a fost, că s-a terminat totul. Dar nu s-a terminat, pentru că odată ce ajungi jos, pășești într-o altă expoziție: cel despre viitorul Dubai-ului. Este vorba despre expoziția „Future”. Treci printr-un fel de tunel cu efecte audio-video și apoi urmărești o prezentare video despre felul în care emirul acestei țări, Sheikh Mohammed bin Rashid al Maktoum își imaginează viitorul Dubai-ului: o metropolă în care tehnologia s-a dezvoltat și mai mult, dar care devine, cumva, și sustenabilă, verde ș.a.m.d.
The Frame se află în Zabeel Park și este realizată din sticlă, oțel și aluminiu, fiind placată cu aur. Clădirea a fost inaugurată în 2018 și a devenit, deja, o clădire iconică a Dubai-ului. Experiența The Frame trebuie trăită! Nu știu cum o fi ziua; noi am fost acolo când afară era întuneric și a fost minunat!
Dubai Heritage and Diving Village
Dubai Heritage and Diving Village (sau Hatta Village) a fost inaugurat în 2001 și se află în zona Al Shindagha, în vecinătatea Dubai Creek. Este ca un muzeu al satului, să zicem. Un întreg complex muzeal care îți oferă o perspectivă asupra culturii și stilului de viață tradițional din Dubai, inclusiv asupra trecutului maritim de aici, când oamenii pescuiau și făceau scufundări pentru a aduna perle.
Acesta este, de fapt, chiar o parte din vechiul Dubai – sunt case originale, renovate sau reconstruite cu materiale și tehnici originale, în care acum nu mai locuiesc oameni, ci care au fost transformate în muzeu, fiind în proprietatea guvernului. În fiecare dintre clădiri este tratat câte un alt subiect. Este un loc foarte viu: în mod normal, aici au loc și tot felul de demonstrații și workshop-uri organizate de Emirates Heritage Club, însă acum nu a fost cazul – din cauza pandemiei. Chiar și așa, vizita făcută aici – în câteva dintre casele care erau deschise – ne-a impresionat, mai ales că vorbim de un sat vechi de aproape 3000 de ani.
Vizita la acest complex muzeal începe cu vizitarea unei case în care afli mai multe despre apariția Dubai-ului, iar în această casă, cu vizionarea unui scurt film – de care noi nu prea am avut chef, însă ghidul care ne-a primit ni l-a recomandat călduros. Ne-am așezat, deci, cuminți în mica sală de cinema – eram singuri. Înainte să iasă din încăpere, ghidul ne-a zis să nu ne speriem atunci când, în timpul vizionării, vor începe să se deschidă și închidă singure ferestrele și ușile, face parte din show. Hm, deja am devenit curioși…
Am vizionat un material video scurt, dar foarte cuprinzător, extraordinar de bine făcut, cu imagine și sunet spectaculos realizate – despre felul în care a apărut și dezvoltat acest loc. Materialul ne-a făcut, de fapt, introducerea în vizita pe care urmam să o facem în Dubai Heritage and Diving Village. Tare rău mi-ar fi părut dacă nu am fi vizionat asta!
Și, într-adevăr, ferestrele și ușile sălii s-au tot deschis și închis… Vă dau un exemplu: pe ecran se vorbea despre strămoșii care culegeau perle… Pe ecranul mare vedeam imagini cu oamenii, cu apa… Iar când era vorba despre a vedea detalii, cum ar fi perla în sine… pe acestea ni le prezentau în ferestrele și ușile care se deschideau. Dificil de descris, dar foarte, foarte spectaculos.
„Dubai Creek – Birth of a city. Travel back in time and relive the history of where you are standing – Dubai Creek and the surrounding neighbourhoods. Go on an interactive journey through the creek’s cultural and commercial prosperity, the resourcefulness of its land, and vision of its leadership. Experience the lives of the people that once lived here and how the community interacted both locally and internationally, through trade.”
Într-o altă încăpere aveam ocazia să aflăm cum arăta viața câte unui membru al vechii societăți de aici: prin intermediul prezentării stilului de viață, a profesiilor și a tradițiilor câte unei persoane; de exemplu, a unui pescar, a unui angajat al poștei, a unei femei artizane ș.a.m.d. Din nou, concept și executare de nota 10!
Au urmat, apoi, alte câteva case pe care le-am parcurs – una dintre cele mai faine mi s-a părut a fi cel care prezenta parfumurile arăbești. Din păcate, acum nu puteam mirosi nimic – din motive de siguranță, din cauza pandemiei. Însă chiar și așa, muzeul a fost foarte interesant. Ghid ne-a fost o femeie – din nou, o persoană foarte simpatică. Toți ghizii cu care am avut de-a face pe la atracțiile turistice erau localnici și erau foarte, foarte bine pregătiți și exact așa cum trebuie să fie.
În acest muzeu am aflat mai multe despre diversele ingrediente și tehnici folosite pentru realizarea parfumurilor tipic arăbești, dar și despre istoria parfumurilor în general. Este o imersiune în ritualurile sociale, moștenirile familiale legate de parfumuri și rădăcinile antice ale realizării parfumurilor. În cultura din Emirate, arta producerii, purtării și folosirii parfumurilor a fost dată mai departe verbal, prin practică și prin… poezie, aveam să aflăm. Am putut vedea expuse tot felul de unelte vechi, originale folosite la realizarea parfumurilor, ingrediente în diverse stadii și rețete originale.
În ceea ce privește ingredientele, este prezentat în detaliu, de exemplu, uleiul esențial din lemn de agar (oud). Un ingredient extrem de scump, produs de copacul Aquilaria – însă numai atunci când este infectat cu un anumit mucegai. Lemnul de agar este cel mai important ingredient al parfumurilor tradiționale locale. Alte ingrediente prezentate au fost șofranul, chihlimbarul, trandafirul și moscul – alături de oud, acestea sunt principalele cinci ingrediente folosite pentru realizarea parfumurilor tradiționale din Emirate.
La complexul acesta muzeal se lucrează în mod continuu; pe măsură ce trece timpul, apar noi și noi case-muzeu, pe noi și noi subiecte. Dacă voi mai ajunge la Dubai, cu siguranță voi reveni pentru a mai vedea ceea ce era închis, ceea ce ne-a scăpat sau ceea ce s-a mai făcut de atunci.
Moscheea Jumeirah
Moscheea Jumeirah este o moschee pe care o poți vizita în cadrul unui program special dedicat turiștilor, intitulat „Open Doors. Open Minds”, organizat de Sheikh Mohammed bin Rashid Al Maktoum Centre for Cultural Understanding. Noi am fost la moschee într-o după-amiază, ocazie cu care am văzut că există și niște tururi organizate – și am revenit pentru a participa la unul.
Nu este nevoie de programare sau rezervare. Trebuie pur și simplu să mergi acolo cu 30 de minute înainte de ora de începere a acestor vizite publice, care au loc de la ora 10 și 14, în fiecare zi, cu excepția zilei de vineri. Noi am spus, în glumă, că mergem la o oră de religie. :)) Eram foarte curioși și trebuie să spun că nu am fost dezamăgiți de experiență.
Vizita începe într-o altă clădire aparținătoare moscheei, unde ți se oferă cafea arăbească, respectiv dulciuri locale. Între timp, ghidul – din nou, un tip extraordinar de bine pregătit și foarte plăcut – ne-a oferit câteva informații utile și practice. Apoi ne-a invitat să vizităm o expoziție de fotografii cu diverse moschee ale lumii. Participarea la program nu este gratuită, se plătește și un fel de bilet de intrare, fiind incluse și produsele consumate. Și, evident, pentru a participa la program trebuie să vii îmbrăcat potrivit cutumelor locale. Fără brațe, umeri și picioare descoperite, femeile trebuie să aibă capul acoperit etc.
Vizita a continuat apoi afară, unde ni s-a prezentat „wudhu”, procesul de spălare care are loc înainte de a intra într-o moschee. Ni s-au explicat motivele pentru care trebuie făcută treaba asta, iar câțiva voluntari au și participat la proces – căci toată vizita este interactivă, sub motto-ul: learn, ask, enjoy.
De altfel, ghidul ne-a și explicat că putem pune absolut orice întrebare în timpul vizitei. Apoi am intrat, în sfârșit, în moschee, unde am avut ocazia să vedem absolut fiecare colțișor, unde ni s-a explicat tot și unde ni s-a răspuns la toate întrebările – și au fost destule! Nu în ultimul rând, era permis să faci câte fotografii doreai.
Toată vizita durează aprox. 75 de minute. Se parcurge toată moscheea și ți se explică tot. Oamenii au pus multe întrebări, iar ghidul a răspuns, într-adevăr, cu toată deschiderea și naturalețea, la orice întrebare care s-a pus, inclusiv despre sex.
Ni s-a făcut și o demonstrație a felului în care se roagă ei în moschee, lucru pe care am putut să îl urmărim de la o distanță foarte mică. Totul a fost foarte interesant, am aflat foarte multe lucruri pe care nu le știam, a fost o experiență cu adevărat unică și autentică.
Am primit și niște pliante informative, pe diverse teme – din nou, foarte bine realizate. „Introducere în islam”, „Ateismul din perspectiva islamului”, „Întrebări și răspunsuri frecvente despre islam”, „Știința și islamul” ș.a.m.d. Am fost impresionată și de pregătirea foarte bună a ghidului, de stilul său lejer și deschis, de naturalețea sa, respectiv de tot conținutul programului. Era foarte, foarte bine făcut totul, de la A la Z!
Sunt conștientă că cei care au gândit programul acesta au avut obiective clar stabilite, însă eu nu vreau să discut acum, aici, despre asta. Vreau doar să punctez că ideea în sine este foarte mișto, iar dacă ești un om deschis, este o super idee să participi la așa ceva – concluziile și le trage apoi fiecare (sau nu).
*
Precum spuneam, de când am fost la Dubai, pentru mine orașul acesta nu mai reprezintă doar o destinație pentru fițe, unde lumea se duce numai pentru plajă, cluburi și cumpărături. Chiar are de oferit mult mai mult de atât! Atunci când vorbim de atracții, găsești de toate pentru toți. Dacă stau să mă gândesc, noi chiar am ocolit cele mai populare atracții (Miracle Garden sau Global Village, de exemplu). Cu toate acestea, am găsit locuri destule pe care să le vizităm și care ne-au și impresionat. Unul dintre ele este deșertul din apropiere de Dubai, despre care voi scrie în articolul următor.
