croația

Desculță prin Croația (1). De ce să alegi această țară ca destinație de vacanță

Croația a fost, multă vreme, destinația noastră favorită pentru vacanța de vară. Existau atât motive subiective, cât și obiective ale acestei alegeri. De ceva timp, mânați de ideea „viața este scurtă, hai să mai vedem și alte locuri și să nu tot revenim la croați”, am renunțat să ne mai petrecem tradiționalul concediu din iulie în Croația. Țara aceasta rămâne, totuși, un mare favorit și v-o recomand din tot sufletul. Atenție, urmează un roman foileton… 😂

croația

De ce ne place atât de mult Croația?

Cunosc o mulțime de oameni care iubesc Croația la fel de mult precum o facem noi; cunosc, totodată, oameni care au fost dezamăgiți în concediul petrecut în această țară. Este o chestiune subiectivă, până la urmă. Și mai este vorba și de noroc (sau ghinion). Clar că dacă nimerești o cazare proastă sau ceva de genul acesta, vei pleca cu un gust amar. În timp ce o altă persoană poate avea parte de „vacanța vieții”.

Nouă ne place foarte mult Croația pentru că există calitate și este un loc relaxat. Atmosfera este bună, calmă, liniștită; nu în ultimul rând se mănâncă foarte bine. În opinia mea, calitatea serviciilor de pe riviera croată a devenit atât de bună datorită (cel puțin, în parte) nemților și austriecilor care își petrec acolo concediile de vară. Nevoile și așteptările europenilor occidentali trebuie satisfăcute. Prin urmare, chiar și la cea mai simplă terasă vom avea parte de un anumit nivel. Atât în ceea ce privește mâncarea, cât și în ceea ce privește servirea.

În paranteză fie spus, pentru că vin atât de mulți vorbitori de germană aici, în Croația se vorbește mult germană. Meniurile fiind și ele traduse în primul rând în germană, și doar apoi în engleză. Mulți croați proprietari de locuri de cazare și de restaurante chiar lucrează în Germania. În Croația vin doar în sezon, ca să se ocupe de afacerile lor proprii. În restul anului, locuiesc și trăiesc în Germania. Se vede că aduc cu ei disciplina nemțească, etica în muncă – așa mi s-a părut mie, cel puțin.

Croația este foarte populară în rândul celor care iubesc călătoriile cu autorulota. Există foarte multe campinguri, iar cei pentru care asta este un adevărat stil de viață, vin cu plăcere aici. Condițiile sunt foarte bune, astfel că mulți petrec acolo aproape toată vara. Mai sunt și plaje de nudiști, unde nemții vin cu plăcere, la Kažela, de exemplu. Acestora chiar li se spune „zone FKK”, care vine din denumirea în germană a mișcării: „Freikörperkultur”.

Croația are mai ales plaje stâncoase – un dezavantaj pentru unii, dar un mare avantaj pentru cei care iubesc snorkelingul sau pur și simplu nu agreează nisipul. Ar fi și cazul nostru: mereu ne-a plăcut să facem snorkeling în apropierea stâncilor, unde apa nu este tulburată de nisip, ci perfect limpede. Stâncile sunt pline de tot felul de vietăți, mai ales de crabi, pe care îi poți vedea de aproape. În plus, sunt foarte multe plaje cu copaci, unde poți să te așezi lesne la umbră, dacă nu suporți prea bine soarele. Dacă vă place snorkelingul sau nu prea suportați soarele și v-ați dori umbră, Croația are multe plaje cu pini.

 

Exista și un motiv obiectiv pentru care ne plăcea Croația: pe vremea când locuiam la Viena, era foarte la îndemână să ajungem acolo. Cu mașina, în doar cinci ore eram în Peninsula Istria, locul nostru preferat din toată Croația. Infrastructura țării este foarte bună. De la an la an vedeam cum croații au construit noi și noi autostrăzi, tot mai multe; au tăiat în stânci, au săpat tuneluri, au făcut poduri peste văi. Sunt foarte tari, chiar se străduiesc! Infrastuctura excelentă este încă un motiv pentru care Croația este o alegere bună pentru concedii cu familia, când probabil că vrei să călătorești cu mașina personală.

Eu am fost în Croația de cinci ori. În 2011, 2012, 2013, 2015 și 2017. Am fost atât în partea de nord, cât și în cea din sud. Alin a mai petrecut câteva concedii aici, înainte ca noi doi să fim împreună. De multă vreme am vrut să scriu despre Croația. Însă am tot amânat, pentru că nici nu știam de unde să încep, sinceră să fiu. Am povestit doar despre mâncărurile pe care vi le recomandăm și despre vizita la Parcul Național Plitvice.

Câteva informații utile pentru voi

Croația este mare, așa că aveți de unde să alegeți. Coasta Mării Adriatice este foarte lungă, în plus, Croația are și peste 1000 de insule. Ce norocoși! Dintre toate insulele mai mici sau mai mari, doar 48 sunt locuite în mod permanent. Cele mai mari insule croate sunt Cres și Krk. Cele mai însorite zone ale țării sunt, desigur, insulele, mai ales Hvar și Korčula; urmează apoi zona sudică a coastei Adriaticii și regiunea Slavonia.

Croația are și munți: Alpii Dinarici, unde cel mai înalt vârf este de 1831 de metri. Lacurile Plitvice sunt renumite în toată lumea, și nici de peșteri nu duce lipsă această țară. Gastronomia este, și ea, remarcabilă și foarte diversă în funcție de zonă.

Nu este de mirare că turismul este o sursă atât de importantă de venit în țara aceasta și produce până la 20% din PIB. Mare parte din activitatea turistică se concentrează de-a lungul coastei Mării Adriatice, unde la jumătatea secolului al XIX-lea, Opatija a fost prima stațiune deschisă.

Croația este o destinație foarte căutată și de către cei care iubesc turismul nautic: există numeroase porturi de agrement. O idee bună este și aceea de a face sailing prin zonă și de a descoperi, astfel, mai multe locuri.

Croația se laudă cu o mare nepoluată, lucru dovedit de numeroasele rezervații naturale și de cele peste o sută (!) de plaje cu steag albastru. Apa este, într-adevăr, foarte limpede și ai ce vedea dacă faci snorkeling, chiar dacă nu este ca-n paradisurile tropicale.

Cea mai bună perioadă în care să mergeți în Croația este, desigur, cea a verii. Vremea este bună începând cu luna mai și până în septembrie, lunile de vârf fiind iulie și august.

Croația nu este o țară ieftină – aici, cred că trebuie să „mulțumim” tot nemților și austriecilor care sunt oaspeți fideli pe aici. Totuși, nu este imposibil de vizitat nici de către cei cu posibilități mai reduse, întrucât aici, cazările de tip apartament sau casă în regim hotelier sunt mai răspândite ca oriunde – așadar mesele pot fi rezolvate și acasă. Mai ales dacă există un grătar în curte: un pește, o salată și gata! Există și nenumărate campinguri unde se poate veni cu cortul, iată încă o opțiune pentru cei tineri și care caută cazare mai ieftină.

Sunt atât de multe locuri de cazare, încât se poate veni și fără rezervare. Se poate găsi ceva pe loc! Noi am făcut și asta o dată, și a funcționat. Cam cum era pe la Marea Neagră, unde atunci când ajungeai, stăteau oamenii la margine de stradă, cu cheile în mână. Doar că în Croația nu se flutură legăturile de chei, ci trebuie să urmăriți anunțurile de „Zimmer frei” sau „Sobe” (camere de închiriat) sau „Apartamani” (apartamente și case în regim hotelier). Dacă chiar nu vedeți niciun anunț, întrebați – la o benzinărie, la un birou turistic. Imediat veți fi ghidat spre cineva sau spre cineva care cunoaște pe cineva.

Pentru autostradă veți avea nevoie de vignetă, care se plătește pe bucăți, la porți (ca-n Italia). Nu este chiar ieftin, dar merită -dacă vreți să fiți rapizi. Dacă nu vă grăbiți, puteți alege și drumurile naționale. Sunt excelente, iar așa veți putea să vă bucurați și de peisaje mai interesante. Sau, de ce nu, să și opriți din loc în loc, la diverse atracții turistice.

Mereu urmăriți traficul pe Google Maps – în perioadele de vârf, la frontieră se formează și cozi (există control la frontieră, Croația nefiind în Spațiul Schengen). Dacă punctul de trecere al frontierei de pe autostradă este aglomerat, puteți ieși de pe autostradă și încerca să treceți la o vamă mai mică. Am făcut asta deseori și a fost foarte bine așa.

Timișoara-Croația cu mașina: 100% pe autostradă

Imediat după ce s-a inaugurat bucățica de autostradă de lângă Timișoara, noi am testat varianta aceasta, de a ajunge de la Timișoara în Croația cu mașina, pe autostradă. Vis! Drumul a durat aproximativ 8 ore și a fost exclusiv pe autostradă, pe ruta: Timișoara-Nădlac (A1), Nădlac-Szeged (M43), Szeged-Budapesta (M5, M0), Budapesta-Letenye (la granița cu Croația) (M7), Goričan-Zagreb (A4), Zagreb-Senj (A1). Ca destinație am ales, atunci, orășelul Senj, care era cea mai apropiată destinație „bună”.

O altă variantă este cea prin Serbia, Timișoara-Belgrad-Zagreb și apoi destinația croată dorită – mare parte din drum se face tot pe autostradă.

Cea mai interesantă și romantică opțiune este aceea de a merge pe drumurile naționale din Ungaria până la Mohács și de trece Dunărea cu feribotul. Apoi, continuare tot pe drumurile naționale, în Croația. Dacă doriți o aventură, go for it, este foarte fain așa. Dar ar fi de dorit să rupeți drumul în două, adică să mai dormiți pe undeva.

Am testat toate variantele, în sensul că de obicei plecam în concediu de la Viena, iar la întoarcere veneam în România – pentru a merge la Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna. Sau începeam cu festivalul și continuam cu concediul la mare.

Croația are mai multe aeroporturi internaționale. Din păcate însă, din Timișoara nu există niciun zbor către un oraș croat. Există, în schimb, din Budapesta. Însă dacă tot mergeți până la Budapesta, mai bine luați mașina până în Croația. Face excepție situația în care vă doriți o destinație foarte sudică. Atunci, drumul cu mașina ar fi, deja, foarte obositor.

Dacă doriți, apelați la serviciile unei agenții de voiaj, sunt multe firme care oferă sejururi în Croația.

De fiecare dată când porneam la drum spre Croația, abia așteptam să ajungem la cină și să mâncăm faimoasa doradă regală cu cartofi cu mangold. Acesta încă mai este primul lucru care ne vine în minte când ne gândim la Croația… ❤️

– va urma –

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

thirteen − 11 =