singapore

Desculță prin Asia. Trei țări în trei săptămâni: Singapore (6)

Am petrecut cinci zile în Singapore, orașul-stat alintat și „Elveția Asiei”. Am fost atrași de vizitarea următoarelor locuri: cartierele Arab Street, Little India și Chinatown. Aceste zone ale metropolei ne-au suscitat interesul, pentru că erau menționate ca fiind, și ele, atracții turistice majore ale orașului. În plus, noi locuiam foarte aproape de Arab Street, iar atunci când taximetristul ne ducea spre hotel și am trecut pe lângă această zonă, ne-a spus că trebuie să facem, neapărat, o plimbare pe acolo. Așa am și făcut. În plus, am mai vizitat o biserică armenească. 

arab street
Kampong Glam/Arab Street

Arab Street & Kampong Glam

Dintre toate, Arab Street și cartierul din jurul său, Kampong Glam mi-au plăcut cel mai mult. Aici am revenit de mai multe ori, fiind locul nostru preferat pentru prânz și cină. Dacă ajungeți în Singapore, nu ratați această zonă plină de restaurante dintre cele mai diverse și magazine dintre cele mai cochete, majoritatea fiind ale unor musulmani.

În 1822, în timpul planificării organizării orașului, cunoscut sub denumirea de Raffles Plan, așezarea a fost împărțită între diferitele grupuri etnice, luând naștere, astfel, de exemplu, European Town, Chinatown, respectiv kampong-urile (satele) dedicate diverselor alte etnii, cum ar fi și arabii.

De pe Wikipedia am aflat că, atunci, Kampong Glam a fost desemnată să fie a sultanului și a casei sale, precum și a comunității arabe, dintre care, desigur, mulți membri erau comercianți. A devenit, deci, cartierul musulmanilor malaezieni. Ori de câte ori soseau imigranți musulmani în Singapore, acesta era locul care li se aloca pentru mutare.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comunitatea de imigranți din Kampong Glam a crescut rapid, iar din aceasta făcea parte o comunitate puternică de comercianți arabi de succes. În prima parte a secolului XX au fost ridicate multe clădiri, atât rezidențiale, cât și unele destinate comerțului.

 

În 1989, Kampong Glam a fost desemnată zonă de conservare de către autoritatea de redezvoltare urbană din Singapore. Astăzi este o atracție foarte populară printre turiști, dar și printre localnici.

I se spune și „cartierul musulmanilor”, și, deși astăzi nu este locuită numai de ei, ci de o comunitate multietnică, musulmanii rămân o prezență semnificativă în Kampong Glam, mai ales pe Bussorah Street, una dintre atracțiile principale ale zonei, care în 1993 a fost desemnat „pedestrian mall”. Cartierul acesta reprezintă centrul activităților musulmane, aici aflându-se și Sultan Mosque (vezi poze, mai sus).

La fel ca celelalte două cartiere pe care le-am vizitat (Little India și Chinatown), și Kampong Glam a trecut prin renovări. Acum, când te plimbi pe străzile destul de înguste ale cartierului, te poți bucura de priveliștea minunată a unor case micuțe, cochete, cu geamuri cu obloane colorate. La parterul acestora se află, aproape întotdeauna, restaurante, baruri, terase și magazine. Sunt multe restaurante arăbești aici, dar nu numai. Am mai văzut și o cafenea cu pisici (dar nu am apucat să intrăm).

Little India

De la cartierul indienilor mă așteptam să fie foarte colorat. Așa a și fost. Cum nu sunt o fană a bucătăriei indiene, aici nu am mâncat deloc, în schimb ne-am plimbat aiurea pe străzi și am fotografiat case și oameni. Practic, chiar te simți în India, atmosfera este cam pe acolo. (Așa îmi imaginez, nu am fost în India vreodată.)

Little India este un alt cartier vechi al orașului Singapore, cu șiruri de case mici, foarte colorate, cu un singur etaj, la parterul cărora se află restaurante și magazine. O enclavă veche de 200 de ani, fondată în secolul al XVIII-lea de către muncitorii indieni. Astăzi, o atracție turistică a orașului. Comunitatea indiană îi spune Tekka.

Povestea este aceeași: în timpul Raffles Plan, a fost înființat un cartier pentru imigranții indieni: Chulia Kampong, în acord cu politica britanică a segregării. Mai târziu însă, indienii au fost așa de numeroși, încât cartierul dedicat lor a devenit neîncăpător, iar mulți dintre ei s-au mutat și au format Little India, un nou cartier.

 

Se pare că Little India s-a format în jurul unei foste așezări pentru indienii condamnați. Odată cu dezvoltarea economică a zonei, la începutul secolului XX a început să arate altfel. Totuși, astăzi nu este locuit numai de indieni, ci și de foarte mulți chinezi, de exemplu.

Sunt destul de multe lucruri de văzut în Little India. Cum ar fi: Indian Heritage Centre, Little India Arcade, fosta Tekka Market, mai multe biserici și temple, moschee. Unul dintre cele mai frumoase edificii de aici mi s-a părut a fi Abdul Gafoor Mosque, construită în 1907, renovată cu grijă.

 

Noi, ca de obicei, am devenit părtași ai unei experiențe neplanificate. Treceam prin fața unei biserici care aparține de ceea ce se cheamă Societatea Internaţională Pentru Conştiinţa lui Krishna. În fața bisericii erau niște adepți, care ne-au invitat înăuntru. Alin știa cam despre ce este vorba și ne-am zis: hai să vedem ce fac ăștia aici. Ne-am descălțat, așa cum este obiceiul la ei, și am pășit înăuntru. Acolo, niște bărbați cântau așezați pe jos. Ne-au chemat să ne alăturăm. Am stat vreme de o jumătate de oră, atmosfera era faină, Alin a și încercat să cânte la un instrument pe care l-a primit. A fost interesant și ne-am și răcorit un pic.

Un alt loc interesant din Little India a fost Mustafa Centre, un mall imens. Total diferit de tot ceea ce mai întâlnisem până acum. Nu am mai văzut niciodată așa marfă diversă ca acolo, aveau realmente de toate, un loc excepțional dacă ești în căutare de ceva – orice!

Chinatown

Primul și singurul Chinatown pe care îl văzusem vreodată. Am fost foarte curioasă de acest loc, dar nu m-a impresionat. Pur și simplu, nu mă atrage lumea asta a chinezilor, estetica lor nu este pe placul meu. Iar Chinatown era, în primul și în primul rând, o imensă piață cu chinezării și cu o grămadă de restaurante și terase.

Chinatown a fost, de asemenea, o enclavă a populației de imigranți chinezi. Astăzi, la fel ca celelalte două cartiere de mai sus, este și o atracție turistică. Bineînțeles, aici există mai multe temple. Mai mult decât atât, este singurul Chinatown din lume în care regăsim, pe aceeași stradă, atât un templu budist, cât și o moschee și un templu hindus!

 

Chinatown este tot un cartier vechi al orașului, cu același gen de clădiri micuțe, cu obloane colorate, ca cele din Arab Street (Kampong Glam) sau Little India. Pe una dintre tăblițele informative pentru turiști scria că aceste clădiri ele pot fi grupate în șase stiluri generale diferite. Acestea sunt, în mare, cronologice și sunt rezultatul schimbărilor economice și a circumstanțelor tehnologice, dar și ale schimbărilor gusturilor și modei.

Din 1989, și acest cartier este unul cu un status special de conservare. Este format din patru zone distincte, Telok Ayer, Kreta Ayer, Bukit Pasoh și Tanjong Pagar. Câteva atracții turistice ale Chinatown sunt: Templu Sri Mariamman, Moscheea Jamae (Chulia), fostele teatre Majestic și Lai Chun Yuen și fostul Great Southern Hotel.

 

Deosebit de mult mi-a displăcut să văd săracele șopârle tokay gecko flecite și uscate, vândute pe tarabele de pe stradă ca remediu chinezesc (în poza din stânga, în mijloc). Dar mai erau și alte grozăvii pe acolo, dintre care nu am reușit să identific nici 5%.

Foarte interesante aceste cartiere vechi din Singapore, foarte contrastante cu partea modernă, plină de zgârie-nori. Dar complementare și foarte importante pentru înțelegerea istoriei de aici, despre cum și din ce s-a dezvoltat acest oraș-stat, atât de admirat astăzi.

* Biserica armenească

Pentru că Alin are (și) rădăcini armenești, am vizitat și biserica armenească din Singapore: Armenian Apostolic Church of St. Gregory the Illuminator.

singapore

Este cea mai veche biserică creștină din Singapore, ridicată în 1835 și inaugurată la 1836. Se află pe Hill Street și a fost construită la inițiativa primelor 12 familii armenești care s-au stabilit în Singapore. 

Armenii au fost printre primii comercianți care s-au stabilit în Singapore după ce Sir Stamford Raffles a pus bazele acestui port comercial, în 1819. La recensământul din 1824, comunitatea armenească de aici număra doar 16 membri. Iar în momentul în care biserica lor a fost inaugurată, doar 34. (În fotografia de mai jos se află comunitatea armenească din Singapore, în 1910.)

În 1909, această biserică a fost prima clădire din Singapore care dispunea de electricitate. Din 1973 este monument național. 

Mi-a plăcut mult biserica aceasta și povestea ei, și m-am bucurat că am inclus-o în program. Mi-a părut rău, însă, că nu am întâlnit pe nimeni acolo – ne-ar fi plăcut să stăm un pic la povești și să mai aflăm câte ceva în plus.

Cu asta am încheiat seria de articole despre cele 3 săptămâni petrecute în Malaezia, Indonezia și Singapore. Nici nu știți câte mai am, însă, să vă povestesc despre Asia!

*

(Seria aceasta de materiale a apărut pentru prima oară pe portalul Hello Magyarok din Ungaria, în 2017. Articolele sunt traducerea și adaptarea celor pe care le-am scris pentru ei, în limba maghiară.)

Prima, a doua, a treia, a patra și a cincea parte a seriei Malaezia/Indonezia/Singapore: aici și aici și aici și aici și aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 + 10 =