Site icon Desculță prin Timișoara

Cum am învățat să coasem în punct de cruce

Atelierul de semne cusute a avut loc la propunerea Andrei Constantin, o membră activă a comunității de români din Viena. A fost ultimul atelier de creație înainte de vacanța de vară și a avut loc pe 27 iunie 2014.

Am dorit să fie un eveniment care să se lege cumva de sărbătoarea pe care am avut-o cu câteva zile înainte: 24 iunie – Ziua Universală a Iei (fotografii aici și aici). Toată această lună de vară a fost așadar dedicată  bluzei tradiționale românești. Pe 24 iunie am purtat cu mândrie ia, pe 27 iunie am învățat să coasem în punct de curce, pe o bucată de etamină.

Am denumit atelierul ATELIER DE SEMNE CUSUTE inspirată fiind de blogul și pagina Semne Cusute, respectiv grupul de Facebook Semne Cusute în Acțiune, inițiate și însuflețite continuu de Ioana Corduneanu, o persoană minunată pe care am descoperit-o căutând motive pe care să le coasem la acest atelier.

Căutând pe Google am dat de acest blog, apoi de pagina de Facebook dedicată blogului, iar mai târziu, luând legătura prin email cu Ioana, pentru a-i cere permisiunea de a folosi motivele adunate de ea la atelier, am fost invitată să mă alătur și grupului de Facebook Semne Cusute în Acțiune, care este o mare șezătoare virtuală a româncelor de pretutindeni. Ioana Corduneanu a făcut o muncă titanică: a adunat multe multe motive și le-a pus la dispoziția oricui dorește să redescopere tradițiile românești. „Semnele cusute sunt un alfabet care vorbește despre noi: ce-am crezut, ce-am iubit; ce am fost și ce-am putea fi. Motivele si rostul lor s-au transmis din generație în generație cu SFINȚENIE. Eu le adun cu GRIJĂ și le desenez cu ATENȚIE, în speranta că voi le veți duce mai departe cu RESPECT. Ele aparțin poporului român, nimănui și tuturor.” – scrie aceasta în prezentarea blogului. Mă închin în fața ta, Ioana Corduneanu! Povestea blogului o puteți citi aici.

Ea m-a ajutat cu foarte multe informații necesare organizării atelierului, recomandându-mi chiar și ața potrivită. De altfel, dacă doriți să redescoperiți cusutul în punct de cruce (sau poate chiar să vă coaseți singure o ie!) modele găsiți pe blogul Ioanei Corduneanu, AICI, iar ața de care aveți nevoie este ața de bumbac de tip mouline, pe care o puteți comanda online de AICI sau cumpăra personal de la orice mercerie mai serioasă.

Doamnele membre ale grupului de Facebook al Ioanei Corduneanu sunt niște temerare adevărate și își cos singure ii – noi abia am făcut primii pași: ne-am adunat la Viena ca să învățăm sau să ne aducem aminte cum se coase în punct de cruce. Unele dintre fete au mai avut ocazia să facă asta la școală, altele au luat pentru prima oară contact cu acest lucru. Eu mi-am propus să le deschid apetitul pentru cusut, în speranța că vor mai continua cu această îndeletnicire și în viitor, acasă. Pe grupul Semne Cusute în Acțiune există acum chiar și un concurs de cusut ii. Detalii, aici.

Eu acum am cusut pentru prima oară în punct de cruce. Pentru atelier am realizat acest motiv, despre care am aflat de pe grup că se pare că este unul inspirațional: mai multe persoane de acolo au ales la fel ca mine atunci când au cusut pentru prima oară în punct de cruce. Și la atelier, una dintre fete a ales tot asta 🙂

Am lucrat câteva ore bune la această bucată mică de etamină – așa e prima oară, ai emoții, transpiri, nu vezi, greșești, desfaci… A fost o experiență unică! Și tot asta au trăit, cred, și fetele la atelier. S-au apucat de cusut timide, dar au plecat bucuroase, chiar dacă nici una nu a terminat de cusut – m-am așteptat la acest lucru, așa că mă pregătisem oricum să le dau pentru acasă ac, ață + încă o bucată de etamină pentru un al doilea proiect. La atelierul acesta concentrarea a fost maaaare:

 

O surpriză pentru participante a fost că la acest atelier a fost prezentă și o echipă a TVR Internațional, care se afla la Viena pentru a realiza mai multe emisiuni despre comunitatea de români de aici, printre care și una despre ceea ce face în capitala austriacă Asociația Culturală Kabaitan. Roxana Amzăr-Gheorghe și Florin Ioniță au fost cu noi și la Ziua Universală a Iei, iar la atelier, în timp ce cameramanul filma, Roxana ni s-a alăturat și a cusut și ea în punct de cruce… ceva personalizat!

Timpul a zburtat foarte repede, s-a făcut seară târziu și am decis să ne oprim. A rămas ca fetele să termine lucrările acasă. Așa că ne-am pozat rapid cu ceea ce a realizat fiecare. A rămas ca fiecare să decidă apoi ce va deveni acea bucata de etamină decorată: un colier, un ornament pentru o pernă, un semn de carte… sau poate altceva.

Apoi am pregătit și kiturile pentru acasă:

Dincolo de lucru manual noi dorim ca la aceste ateliere să petrecem împreună un timp de calitate. Așa a fost și acum: am cusut, am povestit, am băut limonadă cu mentă și ghimbir (mulțumim, Andreea!) și astfel ne-am conectat un pic la vechile tradiții românești…

Vine toamna… și încep, din nou, atelierele de creație! 🙂

www.kabaitan.org

Exit mobile version