crăciun

Se poate și așa: Crăciun fără stres, fără risipă – liniștit și ecologic

Se împlinesc zece ani de când petrec Crăciunul departe de România. Am sărbătorit șapte Crăciunuri în Austria, iar acesta este al treilea Crăciun din Elveția, petrecut în mica noastră familie formată – deocamdată – din două persoane. În tot acest răstimp, m-am străduit să găsesc și să formez propriile noastre tradiții de Crăciun. Nu am fost prea constantă în privința aceasta: singurul lucru care s-a cam păstrat în toți anii a fost acela că am refuzat să exagerez. Sunt cel puțin două motive pentru care fac astfel.🎄

crăciun

Crăciun în copilărie: prea multă curățenie, prea multă mâncare

Asta nu era ceva ce se făcea în familia mea și atât – este ceea ce se face, în general, în România. Chiar și acum. Crăciunurile copilăriei mele orbitau în jurul curățeniei generale de dinainte de sărbători. Apoi se făcea mult, mult prea multă mâncare. În ajun, mama și bunica erau rupte de oboseală, iar după sărbători, noi toți eram îmbuibați. Îmi aduc aminte cu plăcere de sărbătorile din copilărie, au fost magice în anumite privințe, dar partea asta cu pregătirile a rămas o amintire neplăcută.

De aceea, încă de la început mi-am zis că nu vrea să fac astfel de maratoane înainte de sărbători. Nu mi-a reușit imediat. La început încă mai eram pe modelul binecunoscut. Dar apoi… încet-încet am schimbat perspectiva. Acum fac curat cu calm, mai din timp, mai pe bucăți. Și nu fac prea multă mâncare, deși ador să gătesc. Fac mâncare doar atât cât trebuie, oricum sunt total împotriva risipei alimentare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Crăciunurile noastre sunt destul de “spartane”. Un al doilea motiv este acela că sunt total împotriva risipei de orice fel. A risipei de bani și de resurse, a risipei de mâncare, a risipei de energie. Îmi place, deci, ca Crăciunul să fie unul fără prea multe zorzoane, fără osteneală prea mare. Și cu accent pe ecologie.

Un al treilea motiv ar mai fi acela că, din moment ce la început de decembrie obișnuim să plecăm într-un concediu, de Crăciun lucrăm amândoi. Așa că chiar nu avem nevoie de nebunie. Nici măcar nu ne cumpărăm cadouri: tot anul ne cumpărăm, singuri sau unul altuia, tot ceea ce ne dorim, și cumva nu ne mai rămâne nicio idee pentru Crăciun. Ne cadorisim, în schimb, cu cei cu care ne vedem în Ajun: cu prietenii.

Un Crăciun mai ecologic? Da, este posibil!

Sinceră să fiu, pentru mine Crăciunul înseamnă să decorez casa și să mâncăm ceva bun, într-o companie plăcută. Da, ador să decorez casa de Crăciun, ador să gătesc și să pun masa frumos. Cu toate acestea, mă abțin să cumpăr un milion de decorațiuni și mă abțin să gătesc zece feluri de mâncare. Nu este necesar, pur și simplu.

Practic, decorațiunile pe care le am sunt aceleași – de ani de zile. Folosesc același brad artificial în fiecare an, respectiv mai am două ghirlande artificiale la fel de vechi. În primul an am cumpărat un brad natural și mi-a părut foarte rău: nu mirosea deloc, iar peste nici două zile era tot ofilit și numai cu mizerie ne-am ales.

Am două seturi de ornamente pentru brad. Unele sunt mai pe natural: fulgi de nea și steluțe croșetate de mama; figurine din lemn; conuri de brad vopsite-n alb; ornamente realizate din paie. Celelalte, pe care le-am folosit anul acesta, sunt niște globuri aurii și argintii, cumpărate dintr-o piață de vechituri, deci refolosite.

Pentru atmosfera de Crăciun mă bazez foarte mult pe lumânări. Pun peste tot și le aprind serile. Sfeșnicele pe care le am sunt unele din sticlă, un material sustenabil, reciclabil la nesfârșit. În plus, le-am cumpărat dintr-o piață de vechituri.

În ferestre am agățat niște steluțe din hârtie cartonată. Inițial am vrut să fac unele chiar eu, pentru că avem șablonul necesar. Însă mi-am dat seama că mă depășește treaba (nu am nici răbdarea necesară). Așa că sorry, not sorry, am apelat la varianta mai puțin ecologică și am comandat unele de pe AliExpress, dar măcar le voi folosi foarte mulți ani.

Masa de Crăciun? Una fără îngrășare și fără risipă alimentară

Masa de Crăciun este foarte importantă pentru mine. Îmi place să o decorez, dar nu cumpăr lucruri speciale în acest scop. Mă joc cu ceea ce am și mai aduc câte ceva din pădure: conuri de brad pentru a le așeza pe masă și diverse crenguțe pe care le pun într-o vază.

Mini-brazii din lemn i-am cumpărat anul acesta de la Șezi. Sunt realizați din resturile care rămân în atelier după producția de mobilă, iar acest lucru mi-a plăcut foarte mult. Văcuța este de la Trauffer Holzspielwaren, un brand elvețian cu o tradiție foarte mare. Jucăriile lor sunt realizate și pictate manual, făcute din lemn obținut sustenabil.

Să vă spun și despre veselă și ceea ce am gătit anul acesta. Vesela este una vintage, de la fostul ARPO Curtea de Argeș. Am aceste farfurii de la mama, le-a primit cadou de logodnă sau nuntă, nu se mai știe. Important este că, după ce toată copilăria mea, farfuriile aceastea și alte seturi similare pe care le avem au fost ascunse în fundul dulapurilor și niciodată folosite, eu am decis să le folosesc. Unele le-am adus aici, cu mine. Sunt finuțe și elegante. Și sunt de la mama. Le ador.

Și… Șoc și groază: am gătit un singur fel de mâncare: sarmale. A fost suficient. Chiar așa, oare de ce gătim atât de mult? După aceste mese de sărbătoare, toată lumea se plânge, an de an, de aceleași lucruri: că au muncit în bucătărie până la epuizare; că au mâncat prea mult și simt că pocnesc; că s-au îngrășat nu știu câte kilograme. De ce ne facem rău singuri?

Nu am pregătit nici măcar aperitive, deși am invitat la noi doi prieteni. Le-am și spus dinainte că vom trece direct la sarmale și s-au declarat a fi chiar fericiți de alegerea noastră, mai ales că tocmai încearcă să slăbească câteva kilograme. Sarmalele au fost delicioase. Le-am udat cu un vin bun, care nu poate lipsi niciodată. Cozonac sau ceva dulce nu am făcut: eu nu consum zahăr, iar la aluaturi nu mă pricep absolut deloc. Am cumpărat, totuși, un Panettone.

Pentru noi, mai mult de atât ar fi fost… prea mult. Dacă aș ajunge să arunc mâncare, aș fi foarte supărată.

Sărbătorile noastre sunt liniștite, calme, nu ne îngrășăm, nu cheltuim o avere pe lucruri inutile sau pe mâncare prea multă. Am citit recent, undeva (nu mai știu unde) următorul lucru: Privește în jurul tău. Toate aceste lucruri care îți încarcă locuința au costat bani. Iar toți banii aceștia au însemnat timp.

În anul acesta pandemic mi-a fost cam dificil să intru în atmosfera de Crăciun. De aceea, mi-am dorit să facem o plimbare prin oraș, să vedem luminițe. Mi-a făcut mare plăcere, așa că mă gândesc să fac din asta o tradiție: ca în data de 23 să facem o plimbare de acest gen. În loc de împins căruciorul în supermarket și leșinat de oboseală în bucătărie sau cu aspiratorul în mână, aleg asta.

Vă recomand și vouă să îndrăzniți!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − 13 =