Călătoriile sunt niște adevărate experiențe senzoriale! Voi sunteți atenți la cum se simte lumea din jur?

Ador să călătoresc! În călătorii am parte de multe experiențe senzoriale, un lucru la care am început să mă gândesc mai serios după ce am vorbit despre asta cu o prietenă. Ea este somelier de pâine și de bere, și învăț multe urmărind-o pe Instagram, citindu-i blogul de pe Substack, respectiv din interacțiunile cu ea. Ea foarte des vorbește despre experiențe senzoriale și educă lumea pe tema asta – și uite că mi-a intrat și mie în vocabular expresia. ????

De exemplu, mă gândeam că și atunci când merg într-o scurtă excursie la munte am parte de experiențe senzoriale multe, serioase și foarte valoroase. Voi sunteți atenți la cum se simte lumea din jur? În toate călătoriile avem parte de experiențe senzoriale, însă acum vreau să mă refer în primul rând la cele trăite în timpul unor mici drumeții la munte. Ador Alpii Elvețieni, și îmi place să merg în drumeții la munte – de fapt, este singurul context în care îmi place să fac mișcare.

Ador să mă holbez la acele peisaje – atunci trece timpul fantastic de repede! Panorama te fură atât de mult, încât nici nu îți dai seama când și cum ai pacurs 10, 15, 20 de kilometri!

Ador să facem picnic la munte – acolo, mâncarea parcă are alt gust.  Întotdeauna este vorba de ceva simplu, dar mai delicios datorită locului – și a aerului curat de acolo.

Ador să și cumpărăm ceva și pe drum – de la vreo fermă, în sistem de autoservire, cum se practică prin Elveția. Dacă dai de așa ceva de-a lungul traseului, cel mai probabil că au de vânzare lapte, brânză sau ouă – sunt special pregătite pentru drumeți.

Însă cea mai cea experiență senzorială de la munte este, pentru mine, cea auditivă și cea olfactivă. Să aud tălăngile văcuțelor (asta mă relaxează fantastic!) și cântecul păsărelelor. Și să trag adânc aer în piept, primind cu brațele deschise (de fapt, cu nările deschise, haha!) toate mirosurile de la munte: parfumul solului, plantelor, floricelelor… chiar și mirosul de bălegar proaspăt, care în Alpii Elvețieni face parte din peisaj și din experiență.

Vă încurajez și eu – așa cum încurajează lumea și prietena mea somelier de pâine și de bere – să umblați cu ochii deschiși, cu urechile ciulite, cu nările curioase… Admirați, ascultați, mirosiți, atingeți, gustați ș.a.m.d. Nu numai în călătorii – ci în fiecare zi!

Fiți cu adevărat atenți la lumea din jur!

Un articol interesant despre acest subiect, scris de Lara Schütz: aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

19 − seven =