Să te apuci să reduci deșeurile pe care le produci tu și familia ta vine cândva după momentul în care conștientizezi faptul că acest consumerism produce atât de mult gunoi, încât dacă nu vom face ceva – fiecare dintre noi – vom ajunge să avem munți de deșeuri în jurul nostru. La propriu. Dacă este să vorbim despre reciclare♻️, chiar și aceasta este o soluție prea puțin eficientă. Costă enorm de mult și implică foarte multe resurse. Iar în România, oricum, abia dacă se reciclează undeva între 5-10% din gunoaie – în timp ce la nivel de țară se produc aprox. 300 de milioane de tone de deșeuri pe an, conform datelor disponibile pe internet.
Astfel că cel mai bine este să reducem cantitatea de deșeuri produsă, prin niște alegeri conștiente – odată cu care va veni și un stil de viață ceva mai minimalist și mai relaxant și o economie substanțială de bani. Cred cu tărie că să duci un stil de viață mai prietenos cu mediul nu trebuie să fie un efort prea mare sau chiar un chin. Trebuie să vină, cumva, natural. Este o chestie de bun simț și de logică, până la urmă.
De aceea, recomand ca înainte de a ajunge să citim măcar despre stilul de viață zero waste (la care, realist vorbind, nici nu prea tind), să începem de la baze. Cu cele mai simple și de bun simț lucruri, urmând ca restul să vină mai târziu, când the basics ne-au intrat deja în reflex, în rutină.
NU îți propune lucruri prea mari la început: s-ar putea ca asta să te frustreze și să te facă să renunți prea repede. De aceea, nu este o idee bună să vrei, din start, să înlocuiești produsele de curățenie din casă cu săpunul de casă, bicarbonatul și oțetul sau să decizi că vei începe să îți produci singur hrana de zi cu zi.
Ce poți face dacă ești la început? Iată câteva idei care nu presupun un efort mare, ci doar un pic de voință. Sunt lucruri pe care eu le fac deja sau la care lucrez intens în acest moment.🌿
*
1. Renunță la ambalajele de unică folosință!
Este unul dintre lucrurile cele mai producătoare de deșeuri. Plasticul ambalajelor de unică folosință nu poate fi reciclat. Cumpără niște cutii cu care să duci mâncare la pachet, iar sandvișul copilului pune-l într-un șervet textil refolosibil, ca cel de aici.
2. Renunță la folia alimentară din plastic
Toată lumea urăște mirosurile din frigider și este normal să vrei să acoperi mâncarea cu ceva. Însă cumpără și folosește cutii care au capac, iar dacă trebuie să acoperi sau să învelești totuși ceva, apelează la un wrap cu ceară de albine, ca cel de aici.
3. Renunță la pungile de plastic
Nu există absolut niciun motiv pentru care să accepți, sau mai rău, să ceri pungă de plastic la casă. Ia cu tine sacoșe sau coșuri pentru cumpărături. Mereu. Renunță și la pungile pentru fructele și legumele pe care trebuie să le cântărești. Au o viață foarte efemeră, apoi ajung direct la gunoi. Alege niște săculeți textili, ca cei de aici.
4. Refuză paiul pentru băuturi
Încurajez refuzarea paiului. Pentru acasă există alternative: un pai din bambus, din metal, din silicon sau din hârtie, ca de exemplu, cele de aici. Uneori este mai dificil să consumi băutura respectivă fără pai sau se întâmplă să uiți să îi spui chelnerului că nu vrei unul. Nu fii prea dur cu tine, important este să începi măcar să reduci ocaziile cu care le folosești. Știu că shakeurilor și cocktailurilor le stă bine cu pai, știu…🍹
5. Evită plasticul, la modul general
Plasticul nu este nici frumos, nici sănătos. În plus, este dificil sau chiar imposibil de reciclat. Rămâne, deci, veșnic pe aici, pe undeva. Optează, ori de câte ori ai ocazia, pentru materiale mai sustenabile: sticlă, ceramică, hârtie, care pot fi reciclate aproape la infinit, fără a pierde din calități. Cât mai puțin plastic posibil! Între noi fie vorba, orice arată mult mai bine dacă nu este din plastic…
6. Optează pentru săpun în loc de gel de duș
Am descoperit că săpunul curăță pielea mult mai eficient și este mult mai economic. Iar în urma unui săpun nu rămâne un ambalaj de plastic, cum se întâmplă cu fiecare flacon de gel de duș. Dacă nu te simți pregătit pentru asta, ia-o ușor: folosește și săpun, și gel de duș – dar pe acesta din urmă, mai rar sau numai atunci când faci baie în vană.
7. Atenție la ambalatul cadourilor
Că tot vin sărbătorile… Ambalajul în care vin cadourile are o viață foarte scurtă. Se muncește la producerea lor, apoi ajung la gunoi în două secunde. Ce opțiuni ai? Oferă cadoul într-o pungă de cadouri (din hârtie), care poate fi apoi refolosită de către cel cadorisit, cu o altă ocazie, când va face el un cadou; și tot așa. Dacă ții neapărat să ambalezi, folosește hârtie și chiar hârtie reciclată, dintre cele cu care au fost învelite diverse lucruri pe care le-ai comandat și ți-au fost livrate. Leagă cu o sfoară și adaugă o crenguță sau un con de brad, o frunză de iederă etc. Voilá!🎁
8. Colectează selectiv!
Nu există absolut nicio scuză să nu colectezi selectiv deșeurile. Sticlă la sticlă, PET la PET, doze de aluminiu la aluminiu, hârtie la hârtie etc. Umblă vorba prin România că săracii oameni fac eforturi să selecteze deșeurile, iar companiile de salubrizare le pun pe toate la un loc atunci când le adună. Acest lucru pur și simplu nu este adevărat! Atenție! Toate aceste reciclabile trebuie să fie curate, dacă vreți să faceți o treabă bună: clătiți și fleciți flacoanele, clătiți dozele de bere etc.
9. Atenție la deșeurile speciale
Bateriile, becurile, deșeurile electrice și alte asemenea deșeuri trebuie colectate separat și predate în locurile speciale, fiind considerate deșeuri periculoase. Bateriile și becurile le poți duce la o serie de super- și hypermarketuri care au amenajate cutii speciale pentru colectarea lor, iar pentru a scăpa de deșeurile electrice apelează la Rorec. În orașele mari există puncte de colectare, iar în alte locuri se organizează periodic campanii de colectare, când vine Rorec în localitatea ta.
10. Colectează și predă uleiul alimentar uzat
Știai că un litru de ulei alimentar uzat poluează un milion de litri de apă?! Uleiul uzat nu este biodegradabil, dar este o resursă regenerabilă (dintr-un litru de ulei uzat se pot obține 900 ml de biodiesel). De aceea, uleiul folosit la gătit nu trebuie aruncat niciodată la chiuvetă, ci adunat (de ex., într-un bidon de plastic de 5 litri) și predat în locurile dedicate. Unele stații de benzinărie colectează uleiul uzat. În București există Uleiosul, iar în Timișoara, voluntarii de la Borcanul cu ulei. De uleiul de la mașini nu mai zic, este clar că și acesta trebuie predat în locurile dedicate.
11. Ia mereu apă cu tine
Cumpără o sticlă pentru apă și ia mereu apă cu tine atunci când pleci în oraș, la sport, în excursie etc. Astfel vei evita situația în care ți se va face sete și va trebui să cumperi un PET de 0.5 litri. În plus, vei economisi astfel bani, mai ales dacă ești turist pe undeva și ți s-ar vinde apa la suprapreț. În multe orașe europene există fântâni publice cu apă potabilă, deci poți să reumpli cu ușurință recipientul tău de acasă.
12. Fă compost!
Fă compost. Cât mai mult. Deșeurile vegetale nu au ce căuta în pubela cu deșeu menajer. Dacă ai animale, o parte dintre resturile alimentare pot fi consumate de către acestea, dacă nu, caută o soluție potrivită pentru gospodăria ta: o găleată pe balcon, un loc special amenajat în grădină etc. Vei obține un îngrășământ foarte eficace pe care îl vei putea folosi apoi la florile tale. Află mai multe despre a composta, aici.
13. Nu cumpăra post-it-uri
Cred că sunt o risipă extraordinară de resurse și de bani, pur și simplu, o cheltuială inutilă. La fel, nu îți scrie listele de cumpărături pe hârtie A4 de la imprimantă, nu are niciun sens să consumi „hârtie bună” pentru asta. Refolosește verso-ul diverselor reclame care aterizează în cutia ta poștală, plicurile din care ai scos corespondența etc. Poți desemna un loc special în casă pentru acest gen de hârtii refolosite, ca toată familia să știe că ori de câte ori are nevoie să noteze ceva, acolo găsește hârtie pentru asta. Bineînțeles, reciclează apoi hârtia, aruncând-o în locurile special amenajate pentru aceasta.
14. Cere să primești facturile pe e-mail și plătește-le online
Mă bucur să văd că tot mai mulți oameni optează pentru factură online și pentru plăți online. Furnizorii de servicii recomandă și ei să faci asta și chiar te încurajează prin diverse metode. Beneficiile sunt extraordinar de multe: nu se mai face risipă de hârtie, tuș și resursă umană la furnizor; nu se mai încarcă poșta; primești factura imediat, ea nu întârzie, nu se rătăcește; plătind online nu faci drumuri nici măcar până la un PayPoint, rezolvi rapid și eficient plata facturilor. Recomand de asemenea să vă descărcați app-urile furnizorilor de servicii pe telefoanele voastre mobile.
15. Repară, nu înlocui imediat
Ne-a ieșit complet din obișnuință să reparăm ceva ce s-a stricat, rupt, uzat. Fii creativ și repară obiectele vestimentare, du produsul stricat la reparat. Este mai dificil, necesită un pic de organizare, dar vei economisi și niște bani.
16. Regândește-refolosește prin upcycling
Citește pe net despre upcycling și încearcă să regândești tot ceea ce se poate regândi. Sunt extrem de multe posibilități, poate voi scrie despre asta un articol separat. Există chiar afaceri întregi care se bazează exclusiv pe realizarea de produse din deșeuri – businessuri de altfel foarte bune, dacă stăm să ne gândim că materia primă nu costă mai nimic. Este un subiect care mă interesează foarte mult. Ca să vă dau un exemplu, mama unei actrițe de la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara realizează genți din… afișele spectacolelor de teatru. Cât de tare, nu-i așa? Încearcă să privești deșeurile drept materie primă, poți avea idei care te vor surprinde și pe tine!
17. Vinde și donează
Tot ceea ce mai este utilizabil, nu trebuie să ajungă la gunoi. Vinde sau donează, după caz – o altă persoană mai poate avea nevoie de acel obiect de uz casnic sau articol de îmbrăcăminte. One person’s trash is another person’s treasure este foarte adevărat. Totodată, nu aduna sau păstra pe acasă tot felul de lucruri, sub titlul de „poate va fi bun la ceva”. Mărită tot ceea ce nu mai folosești. Vei elibera și loc și nu va trebui să cumperi încă un dulap sau încă un raft. Știu că este foarte dificil să comunici cu oamenii pe OLX, per total merită însă. Eu am vândut și cumpărat foarte multe lucruri prin intermediul OLX și am și donat foarte multe. O altă variantă sunt piețele de vechituri, a căror atmosferă mă încântă chiar (nu neapărat în România).
18. Cumpără second hand
Când ai nevoie de ceva, poți căuta să cumperi acel articol la mâna a doua. Vei scăpa mai ieftin și vei prelungi viața unui obiect. Dacă ar proceda așa mai multă lume, ar exista o cerere mult mai mică pentru produse noi, ar scădea producția și implicit nivelul resurselor angrenate în asta și a deșeurilor produse în urma producției în masă de diverse.
19. Nu cumpăra toate prostiile
Suntem bombardați nonstop de reclame, care sunt realizate de experți în psihologia noastră. Fii mai deștept și rezistă tentațiilor. Întreabă-te mereu: chiar am nevoie de acest lucru, chiar mi-l doresc cu adevărat? Deseori îți vei da seama că nu. Vei rămâne cu mai mulți bani în buzunar sau pe card. Redu în mod conștient cumpărăturile făcute. Una dintre situațiile în care facem cele mai mari excese sunt concediile – oare chiar este nevoie de câte un suvenir inutil din fiecare loc vizitat, de cana cu nr. 60 sau de magnetul cu nr. 250? Alege să cumperi ceva ce chiar vei folosi, ceva util – specialități locale, de exemplu, cafea locală, un vin local, dulciuri sau delicatese care se regăsesc doar acolo, haine și accesorii deosebite, specifice locului, cu iz etno sau din materiale populare în zonă. Și alte asemenea lucruri specifice țării vizitate și care vor fi folosite apoi, nu uitate într-un colț.
20. Nu fă risipă, mai ales nu fă risipă alimentară
Despre asta cu siguranță voi mai scrie pe larg. Risipa alimentară este ceva ce pur și simplu nu ar trebui să se întâmple deloc. Internetul spune că numai în UE sunt aruncate 88 de milioane de tone de alimente în fiecare an. O pierdere uriașă de bani și de resurse. Nu cumpăra mai mult decât îți este necesar, nu umple frigiderul până la refuz, ca mai apoi să constați că jumătate dintre alimente au expirat și tu ai și uitat de ele. Urmărește în permanență stocurile și consumă/gătește ceea ce ai, nu cumpăra ceva nou dacă în frigider mai ai alimente neconsumate. Aplică principiul FIFO.
Dacă este posibil, congelează ceea ce nu mai poți/dorești să consumi pe moment. Descurajez orice altă risipă, de orice fel: comandatul la restaurant a mai multă mâncare decât poți consuma, cumpărarea a prea multe haine pe care nici nu vei apuca să le porți, achiziționarea de grămezi de cosmetice de care apoi vei uita și care vor expira pe raftul din baie. Fii rezonabil, vezi de câte lucruri ai nevoie în mod real și nu cumpăra obsesiv-compulsiv. Știu, e greu.
21. Recondiționează mobila veche
Am scris de multe ori despre faptul că un strop de vopsea face minuni (aici, de exemplu). Înainte de a arunca un mobilier vechi, verifică dacă nu cumva i-ai putea da un cu totul nou aspect și o altă viață, cu un pic de culoare. Vei obține astfel și un obiect unicat, personalizat! Recomand vopseaua-cretă Annie Sloan și vopseaua Azure Owl Milk Paint.
22. Buy locally – sprijină producătorii din zona ta
Alege să cumperi local, sprijină micii întreprinzători din satul tău, orașul tău, zona ta, producătorii și agricultorii locali; mergi la piață pentru legume și fructe (scapi și de ambalajele de plastic în care vin fiecare 3-4 roșii cherry și fiecare castravete), cumpără murături, bulion și paste de la bătrâne (le mai completezi pensia), cadouri de la artizani și artiști (sprijinind creativitatea, lucrul manual și arta). Și așa mai departe… Tot ceea ce le dai lor va susține familia respectivă și nu un mare super- sau hypermarket. În plus, este o atitudine ecologică – dacă am face mai des cumpărături la nivel local, nu s-ar mai transporta atât de mult untul din sud în nord și sucul din vest în est. Ar fi un consum mai mic de resurse, în general.
23. Stinge lumina, oprește apa
Stinge lumina ori de câte ori nu te afli în camera respectivă, oprește apa atunci când te săpunezi sau atunci când îți speli dinții și ea ar curge inutil, adună apa în care ai spălat legumele și fructele și toarn-o peste plantele pe care le ai în ghivece. Apa este o resursă foarte valoroasă, este o chestie de principiu să nu o risipim, chiar dacă nu va exista neapărat un minus la factura lunară. Observ deseori, mai ales în concedii, că lumea pur și simplu nu acordă atenție faptului că pe terasa bungalowurilor, lumina a rămas aprinsă și becurile consumă curent toată ziua. Nimeni nu spune să nu faci un duș prelungit, este o nevoie normală. Dar atunci când apa chiar curge degeaba, treaba este alta.
24. Renunță la apa îmbuteliată
În general, apa de la robinet este potabilă. În Europa, cu siguranță. Dacă trebuie neapărat să cumperi apă îmbuteliată, fă-o la sticlă, nu la PET. Redu sau elimină consumul de sucuri, oricum nu sunt sănătoase. Eu beau cam 2 litri de apă pe zi, asta însemna un PET pe zi, adică 365 de PET-uri pe an numai de la mine. Am renunțat greu la apa minerală, dar am reușit, și astfel am scăpat de: cărat, cheltuială, deșeuri. Consumatorii de bere: cumpărați bere la sticlă (oricum este mai OK) și restituiți sticla sau reciclați-o, după caz.
25. Renunță la cât mai multe lucruri super-mega-ultraambalate
Identifică acele cazuri în care se face o risipă extraordinară de resurse și se generează cantități foatre mari de deșeuri. De ex.: tot felul de produse ambalate individual (absorbante, scobitori, șervețele umede la bucată (ca la KFC), pai ambalat într-un plastic, zahăr la plic, ketchupuri și alte sosi la punguțe, ceaiurile la plic etc. Nu folosi șervețele umede, care oricum sunt îmbibate numai în chimicale. Nu te servi cu 10 de șervețele pentru un singur meniu de la fast food. Nu accepta pungi de plastic pentru fiecare nimic pe care l-ai putea băga în geantă (dacă nu ai la tine o sacoșă) etc. etc. etc. Fii atent la ce se întâmplă în jurul tău, observă unde se produce risipă și unde se generează deșeuri, apoi încearcă să schimbi atitudinea!
O rezolvare reală va veni numai atunci când se vor lua decizii radicale „de sus” (interzicerea pungilor de plastic, interzicerea ambalajelor de unică folosință, forțarea producătorilor de a nu mai super-mega-ultraambala fiecare mic produs ș.a.m.d.), iar acest lucru se va combina cu efortul individual al fiecăruia dintre noi. Chiar nu este de glumă, deșeurile ne privesc pe toți!